Camera Deputaților, în calitate de for decizional al Parlamentului, a adoptat, la finele lunii aprilie, din nou proiectul de lege care anulează interdicția valabilă astăzi pentru firme și persoane fizice de a fi acționar unic în mai multe societăți cu răspundere limitată sau de a se asocia cu un acționar unic într-o asemenea societate, precum și obligația ca într-o cameră să aibă sediu social maximum o singură firmă. Președintele Iohannis retrimisese în ianuarie proiectul pentru reexaminare, considerând că măsurile pot îngreuna combaterea evaziunii fiscale și scad gradul de responsbilitate a acționarilor. Guvernul a depus o sesizare de neconstituționalitate, însă acum Curtea Constituțională a respins obiecțiile Executivului și, prin urmare, șeful statului este obligat să promulge legea.
Înainte de a fi prezentată aici, informația a fost anunțată cu mult înainte pe Profit Insider
Proiectul fusese adoptat în luna decembrie a anului trecut de către Parlament și urmărește reducerea birocrației inutile cu care se confruntă întreprinzătorii români și ușurarea procesului de înființare a întreprinderilor, conform inițiatorilor, deputații USR Cristina Prună și Claudiu Năsui.
În cererea de reexaminare, șeful statului arăta că legislația prevede acum că societatea cu personalitate juridică va avea cel puțin 2 asociați, în afară de cazul în care legea prevede altfel, iar interdicția de înființare a unui număr nelimitat de societăți cu asociat unic, de către aceeași persoană a fost reglementată în legislație încă din forma inițială a Legii privind societățile comerciale nr. 31/1990. Mai mult, aceste limitări sunt în concordanță cu dreptul comunitar în materie.
Președintele semnala că prevederea actuală din lege ca în același sediu să poată funcționa mai multe societăți, în încăperi diferite sau în spații distinct partajate, sunt justificate din perspectiva necesității combaterii fenomenului evaziunii fiscale.
La Senat, membrii comisiilor de specialitate au considerat că cea mai mare parte a obiecțiilor ridicate de președinte nu sunt justificate și au acceptat o singură recomandare de modificare solicitată de șeful statului.
Cererea de reexaminare sublinia că abrogarea art.14 din Legea societăților nu este corelată cu alte dispoziții ale legii.
Astfel, art. 17 alin. (1) prevede: “la autentificarea actului constitutiv în cazurile prevăzute la art. 5 sau, după caz, la darea de dată certă a acestuia se va prezenta dovada eliberată de oficiul registrului comerțului privind disponibilitatea și rezervarea firmei și declarația pe propria răspundere privind deținerea calității de asocial unic într-o singură societate cu răspundere limitată”. Or, în condițiile eliminării interdicției de inființare de către aceeași persoană a unui numar nelimitat de societăți cu asociat unic, prin abrogarea art. 14 din Legea societăților, se impunea și corelarea acestei intervenții cu dispozițiile art.17, alin. (1).
Prin urmare, senatorii au amendat legea eliminând obligația prezentării declarației pe propria răspundere privind deținerea calității de asocial unic într-o singură societate cu răspundere limitată, care nu își mai avea sensul în condițiile noilor prevederi din proiect.
PNL s-a opus acestor modificări, încercând anularea lor, cu argumentul că astfel este încurajată evaziunea, dar majoritatea parlamentară a respins amendamentele depuse de liberali.
Critici au fost aduse proiectului de către deputați și de la alte partide, printre care și fostul ministru al Justiției, Ana Birchall, care a susținut, de asemenea, că, pe lângă anumite prevederi bune, proiectul încurajează practicile evazioniste.
Proiectul astfel modificat a fost adoptat în plenului Senatului la 8 aprilie, iar la 23 aprilie a primit și votul final al Camerei Deputaților.
Argumentele președintelui au fost reluate și sesizarea de neconstituționalitate depusă de Guvern imediat după adoptarea legii, cu accent pe ideea că astfel de măsuri ”favorizează” evaziunea fiscală.
Săptămâna trecută, însă, Curtea Constituțională a decis, cu majoritate de voturi, că obiecția de neconstituționalitate formulată de Guvern este inadmisibilă și neîntemeiată, iar dispoziţiile proiectului de lege sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.
Prin urmare, șeful statului nu mai poate refuza promulgarea legii, dar poate să mai aștepte publicarea motivării Curții și abia apoi să semneze noua lege.
Este eliminat și acordul vecinilor pentru a avea sediu social într-un apartament în care nu se desfășoară activitate comercială.
De asemenea, proiectul elimină și obligația legală ca într-o cameră să aibă sediu social maximum o singură firmă, cu argumentul că respectiva cerință "a complicat mult viața" întreprinzătorilor români, dar și a proprietarilor de apartamente sau garsoniere.
”Să nu vă închipuiți că până acum nu s-au găsit diverse tertipuri de a ocoli aceste limitări. Evident că s-au găsit, dar ele costă timp, bani și efort investit doar pentru a face față unei birocrații inutile. De exemplu, există firme de avocatură care propun, contra cost, sedii virtuale pentru întreprinzătorii care nu și-au găsit. Deci dacă vrea cineva să-și facă o firmă pentru motive dubioase (logica inițială a limitărilor) poate în continuare foarte bine să o facă și de altfel o și face. Sau, pentru a ocoli limitarea ca o persoană să nu dețină ca acționar unic mai mult de o firmă, oamenii își fac o primă firmă, după care o co-dețin pe a doua împreună cu acea firmă. De aceea vedeți multe firme cu acționariat 99,99% X și 0,01% o altă firmă. Evident că acest lucru înseamnă birocrație inutilă în plus de fiecare dată când este convocată o adunare generală sau când firma trebuie să facă diverse acțiuni. Dar toate acestea au costuri și reprezintă sarcini în plus care deturnează întreprinzătorii români de la activitatea lor productivă”, afirmă deputatul Claudiu Năsui.
