România rămâne în criză, pradă jocurilor. În timpul ăsta, datoria statului urcă puternic: a crescut cu peste 185 miliarde lei din octombrie 2019, când guvernarea a fost preluată de PNL. Finanțele - date peste cap de pandemie

România rămâne în criză politică, acompaniată puternic de cea declanșată de pandemia de coronavirus care a poziționat țara în topul Europei ca număr de infectări. Dacian Cioloș a eșuat, previzibil, să își instaleze Guvernul, iar statul rămâne pradă unui joc politic.

Guvernul Cîțu a fost demis prin moțiune la începutul lunii octombrie, însă un alt guvern nu a fost instalat încă. Datoria publică a crescut, cel mai probabil, și în septembrie și va continua pe aceeași direcție până la finalul anului.

Cele mai recente date disponibile, analizate de Profit.ro, relevă că datoria publică a crescut cu 185,4 miliarde de lei în perioada guvernării PNL, de la 364,9 miliarde lei la finalul lunii octombrie 2019, moment la care Guvernul Dăncilă era înlocuit de primul Guvern Orban, la 550 miliarde de lei la finele lunii august 2021. În timpul guvernelor Orban, noiembrie 2019-decembrie 2020, datoria a crescut cu 133,5 miliarde lei, în timp ce anul acesta, după instalarea guvernului de coaliție PNL-USR-UDMR, condus de premierul Florin Cîțu, datoria a urcat cu 52 miliarde de lei.

CITEȘTE ȘI Instrumente pentru o muncă remote eficientă

Ritmul galopant în care a urcat datoria a fost, în bună măsură, consecința deficitelor bugetare foarte mari ale Guvernului în contextul pandemiei de coronavirus, dar și a deciziilor politice printre care putem include majorarea pensiilor înaintea alegerilor de anul trecut sau creșterea deficitului ca sumă la rectificarea bugetară din acest an, în pofida criticilor, inclusiv din partea Consiliului Fiscal, care cereau ca momentul bun al economiei să fie folosit pentru consolidarea finanțelor și nu pentru creșterea cheltuielilor.

Pentru comparatie, în timpul precedentei guvernări, PSD, de la finalul lunii decembrie 2016 și până la finalul lunii octombrie 2019, datoria statului a urcat cu 79 miliarde de lei, o sumă mai mică într-o perioadă mai lungă.

CITEȘTE ȘI Cum previi picarea site-ului în cazul creșterilor masive de trafic

În timp ce majorarea datoriei din vremea guvernelor PNL poate fi justificată în bună măsură de contextul pandemiei, evoluția fiind similară la nivelul statelor UE,  guvernele PSD din perioada ianuarie 2017 - octombrie 2019 au beneficiat de un context pozitiv, cu economie în creștere și fără crize de anvergura celei cauzate de epidemia de coronavirus.

Elementul cu cel mai mare impact în datoria publică, deficitul bugetar, este planificat la 83,8 miliarde lei anul acesta (7,13% din PIB), după 101,8 miliarde lei anul trecut (9,6% din PIB) și 48,3 miliarde de lei (4,6% din PIB) în 2019.

Datoria administratiei publice conform metodologiei UE (datoria guvernamentală)

Criticile Consiliului Fiscal

Consiliul Fiscal a criticat în mai multe rânduri politicile bugetare ale Guvernului, despre care afirmă că ar putea face mai mult pentru reducerea deficitului.

La recenta rectificare bugetară, Consiliul Fiscal a transmis că schimbările adoptate de Guvern slăbesc consolidarea bugetară așa cum era anunțată pentru anul 2021. Potrivit instituției, se manifestă astfel un derapaj major pe partea de cheltuieli bugetare având drept explicații principale incapacitatea de a le ține sub control, o subbugetare în construcția bugetară inițială și creșteri de prețuri peste așteptări la bunuri și servicii achiziționate de stat. Autoritățile trebuie să aibă în vedere următorul aspect: consolidarea bugetară este esențială pentru stabilizarea nivelului datoriei publice, pentru stabilitatea monedei naționale, pentru stabilitatea economică a României.

Consiliul Fiscal și-a exprimat dezacordul și în privința deciziei Guvernului de a acorda primarilor 1 miliard de lei din fondul de rezervă.

Datoria ar putea rămâne sub pragul de 50% din PIB anul acesta

Potrivit datelor recent publicate, datoria statului a crescut cu 5 miliarde de lei în luna august și a ajuns la 550,3 miliarde de lei, de la 545,3 miliarde lei în iulie. Îndatorarea, ponderea în PIB a datoriei, și-a reluat creșterea în august, de la 49,3% în iulie, și a ajuns la 49,7%. În iulie, îndatorarea a scăzut de la 49,5% în iunie, chiar dacă suma datorată a urcat cu 19,3 miliarde de lei. Evoluția a venit din majorarea PIB nominal pentru ultimele patru trimestre, bază la care se calculează îndatorarea.

Ministrul Finanțelor, Dan Vîlceanu, a declarat, la finalul lunii august că se estimează o îndatorare la final de an de 49,1-49,2% din PIB. Atingerea acestui grad de îndatorare, mai redus față de prognozele anterioare, va avea o contribuție importantă din creșterea PIB nominal, a spus acesta.

În cazul în care îndatorarea depășește 50% din PIB, guvernul este obligat să ia unele măsuri de reducere a cheltuielilor.