România - în prag de a plăti milioane de euro pentru că a întârziat peste 2 ani legislația privind combaterea spălării banilor

Avocatul general al Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) Evgeni Tangev a prezentat, joi, concluziile sale în procesul intentat de Comisia Europeană României pentru neîndeplinirea obligației de a transpune în legislația lor națională cea de-a patra directivă privind combaterea spălării banilor. România a adoptat abia anul trecut legea care transpune directiva, la mai bine de 2 ani de la termenul limită, așa că avocatul general a calculat și propus CJUE ca autoritățile să plătească 3 milioane de euro pentru întârziere plus cheltuieli de judecată. Comisia Europeană solicitase peste 4 milioane de euro.

De ce este important: România, asemenea celorlalte state comunitare, trebuia ca până la 26 iunie 2017 să ia măsurile necesare pentru a transpune Directiva 2015/849 - Combaterea spălării banilor. Directiva stabilea, printre altele, interdicția ca firmele să mai emită acțiuni la purtător, acestea urmând a fi transforme în acțiuni nominative, precum și monitorizarea mai strictă a veniturilor, inclusiv pentru politicieni.

CITEȘTE ȘI Proiect pus pe masă: Contractele pentru servicii și utilități, inclusiv telefonie, cablu sau internet - încheiate doar în lei, fără a mai fi calculate în euro. Asemenea, contractele de bunuri între rezidenți

Cum i-a luat României peste doi ani să implementeze directiva

Întrucât nu i s‑a comunicat nicio măsură de transpunere a Directivei 2015/849 până la expirarea termenului prevăzut, și anume 26 iunie 2017, Comisia a adresat României scrisoarea oficială de punere în întârziere din data de 18 iulie 2017, prin care a invitat‑o să efectueze demersurile necesare în termen de două luni de la primirea scrisorii respective.

În răspunsul său, transmis prin scrisoarea din 19 septembrie 2017, România a informat Comisia că măsurile de transpunere vor fi adoptate în luna decembrie 2017.

Acest lucru nu s-a întâmplat însă și abia în 31 mai 2018 Guvernul a aprobat un proiectul de lege care transpunea directiva europeană, dar proiectul mai trebuia adoptat de Parlament.

Parlamentul l-a adoptat însă abia în 28 iunie 2019, pentru a doua oară, după ce Curtea Constituțională a decis că este neconstituțională scutirea organizațiilor minorităților de la noile prevederi de transparență impuse asociațiilor și fundațiilor.

Proiectul a fost promulgat în cele din urmă de șeful statului la 11 iulie 2019 și a intrat în vigoare la 21 iulie 2019.

Între timp, considerând că România încă nu a transpus Directiva 2015/849 sau nu a comunicat vreo măsură de transpunere, Comisia a decis, la 19 iulie 2018, să sesizeze Curtea cu o acțiune în constatarea neîndeplinirii obligațiilor.

Profit.ro a relatat ulterior că României i-ar putea fi impuse, de către CJUE, sancțiuni pecuniare chiar în perioada președinției, iar România ar fi astfel primul stat UE care primește aceste sancțiuni în baza Tratatului de la Lisabona, intrat în vigoare la finele anului 2009.

CITEȘTE ȘI Declarația privind beneficiarii reali - pregătită să fie eliminată pentru firme formate doar din persoane fizice

Avocatul general propune ca România să plătească 3 milioane euro pentru întârziere

În cursul procesului, Comisia a cerut inițial CJUE, la 27 august 2018, obligarea României la plata unei penalități cu titlu cominatoriu de 21.974,40 euro pentru fiecare zi de întârziere, plus plata unei sume forfetare, pe baza unei sume de 6.016,80 euro pe zi, înmulțită cu numărul de zile care au trecut între ziua următoare expirării termenului de transpunere prevăzut de directiva în discuție și ziua în care România își îndeplinește obligațiile, la care se adăuga plata cheltuielilor de judecată.

În august 2019, 28 august 2019, considerând că prin legislația națională intrată în vigoare la 21 iulie 2019, Comisia Europeană și-a redus din solicitările pecuniare inițiale, cerând însă plate unei sume forfetare de 4.536.667,20 euro.

România a susținut la CJUE că, de fapt, coeficientul pentru gravitate ar fi excesiv, mai ales că autoritățile române ar fi colaborat pe parcurs, iar în cazul în care Curtea ar impune o sumă forfetară, cuantumul ar trebui redus considerabil și, în plus, ar trebui să reflecte conduita României.

În cele din urmă, avocatul general desemnat, care propune concluziile sale Curții independent de părțile implicate, a calculat că: ”ținând seama de perioada cuprinsă între data împlinirii termenului de transpunere prevăzut de Directiva 2015/849 (26 iunie 2017) și data la care România și‑a îndeplinit obligațiile (21 iulie 2019), durata încălcării este de aproximativ 25 de luni, ceea ce poate fi considerată semnificativă”.

Ca atare, avocatul general propune ca CJUE să declare că România nu și‑a îndeplinit obligațiile care îi reveneau cu privire la directivă și să oblige țara noastră la plata unei sume forfetare de 3.000.000 de euro și la plata cheltuielilor de judecată.