Chiar dacă a fost demis prin moțiune de cenzură, până la instalarea unui nou Cabinet, Guvernul ar putea adopta ordonanțe, prin lege de abilitare aprobată de Parlament, sau chiar ordonanțe de urgență în situații de o gravitate deosebită, prevăzute de Constituție, precum un conflict armat, o calamitate sau o epidemie.
Prevederile sunt incluse într-un proiect legislativ inițiat de senatorul PSD Șerban Nicolae.
De ce este important: În prezent, atât Constituția, cât și Codul Administrativ stabilesc că în cazul încetării mandatului său, până la depunerea jurământului de către membrii noului Caninet, Guvernul continuă să emită numai actele cu caracter individual sau normativ, necesare pentru administrarea treburilor publice, fără a promova politici noi.
Mai este important: Codul Administrativ precizează însă, în mod explicit, că, în perioada menționată, Guvernul nu poate să emită ordonanțe sau ordonanțe de urgență și nu poate iniția proiecte de lege.
Senatorul social-democrat arată, în primul rând, că potrivit art. 115 alin. (4) din Constituția României ”Guvernul poate adopta ordonanțe de urgență numai în situații extraordinare a căror reglementare nu poate fi amânată, având obligația de a motiva urgență în cuprinsul acestora”.
Totodată, la alin. (6) al aceluiași articol, Constituția arată că ”Ordonanțele de urgență nu pot fi adoptate în domeniul legilor constituționale, nu pot afecta regimul instituțiilor fundamentale ale statului, drepturile, libertățile și îndatoririle prevăzute de Constituție, drepturile electorale și nu pot viza măsuri de trecere silită a unor bunuri in proprietate publică”.
La acestea se adaugă și condițiile de intrare în vigoare, respectiv, depunerea ordonanței de urgență la Parlament și publicarea în Monitorul Oficial al României, fără altă condiționare, limitare sau restricționare.
Luând în considerare aceste perevederi ale Constituției, senatorul PSD apreciază că nu este ”o scăpare” a actului fundamental faptul că nu a interzis în mod explicit actele ”necesare pentru administrarea treburilor publice” în precizările privind interdicția adoptării de ordonanțe și ordonanțe de urgență de către un Guvern al cărui mandat a încetat prin demitere.
”Pe de o parte, ordonanțele sunt limitate de norma constituțională și de legea specială de abilitare, nefiind necesară o altă interdicție sau condiționare. Pe de altă parte, însăși natura de cauză excepțională înlătură ipoteza restricționării prin norme infra-constituționale a emiterii de ordonanțe de urgență. Ar fi absurd, mai ales în ipoteza unor situații de gravitate deosebită, un conflict armat, o calamitate sau o epidemie, ca unui Guvern să i interzică prin lege, adăugând la textul constituțional, luarea unor măsuri pentru care este necesară adoptarea unor ordonanțe de urgență”, argumentează senatorul PSD.
Prin urmare acesta propune, prin proiectul de lege, eliminarea din Codul Administrativ a restricțiilor formulate în actuala redactare privind ordonanțele și proiectele de lege, mai exact abrogarea mențiunii că, în interimat, Guvernul nu poate să emită ordonanțe sau ordonanțe de urgență și nu poate iniția proiecte de lege.
În al doilea rând, senatorul propune introducerea unul ou alineat în Codul Administrativ, care să permită, pe de o parte, Parlamentului să abiliteze prin lege Guvernul demis să emită ordonanțe simple în domenii specifice, iar, pe de altă parte, să dea posobilitatea unui astfel de Executiv să emită ordonanțe de urgență în situații desoebit de grave.
Astfel, proiectul prevede că Guvernul aflat în situația încetării mandattului va putea: ”emite ordonanțe potrivit legii de abilitare adoptată de Parlament în condițiile prevăzute de art. 115 alin. (1)-(3) din Constituția României. Cu respectarea prevederilor art. 115 alin. (4)-(6) din Constitușia României, Guvernul poate adopta ordonanțe de urgență pentru aplicarea măsurilor necesare în situațiile prevăzute la art. 53, art. 92 alin. (3) și (4), art. 93 din Constituția României”.
În acest din urmă caz, al ordonanțelor de urgență, este vorba de situațiile excepționale menționate în articolele respective din Constituția României, respectiv: apărarea securității naționale, a ordinii, a sănătății ori a moralei publice, a drepturilor și a libertăților cetățenilor, desfâșurarea instrucției penale, prevenirea consecințelor unei calamități naturale, ale unui dezastru ori ale unui sinistru deosebit de grav, agresiune armată îndreptată împotriva țării, stare de mobilizare sau război, stare de asediu sau stare de urgență.
Autorul mai subliniază, însă, că norma constituțională nu detaliază cu privire la situațiile excepționale a căror reglementare nu poate fi amânată, astfel încât exemplele date nu sunt singurele ipoteze valide de reglementare prin ordonanțe de urgență.
