Mecanismul split TVA nu a adus nici pe departe statului câștigurile vehiculate de guvernanți la momentul lansării, la începutul anului trecut. Ministerul Finanțelor anticipa că split TVA, rămas obligatoriu doar pentru firmele în insolvență și pentru cele cu restanțe la TVA, va aduce statului încasări mai mari cu 2,9 miliarde de lei decât ar fi obținut în lipsa split TVA. Beneficiul real a fost însă sub așteptări, întrucât, în unele cazuri, firmele au continuat să acumuleze restanțe la TVA chiar și după introducerea în mecanismul plății defalcate, după cum relevă date obținute de Profit.ro.
Ministrul Finanțelor, Eugen Teodorovici, a anunțat recent că statul analizează variantele pentru split TVA și va opta, probabil, să păstreze mecanismul într-o formă opțională, după ce Comisia Europeană a respins solicitarea României pentru acordarea de derogare de la legislația UE referitoare la TVA. Comisia a anunțat și că pregătește declanșarea procedurii de infringement dacă România nu revine asupra deciziei. Guvernul trebuie să răspundă Comisiei la începutul lunii ianuarie.
Deși inițial autoritățile au intenționat ca split TVA să fie un mecanism în care să intre toate firmele, după solicitările insistente ale mediului de afaceri au renunțat parțial la idee și au introdus de la 1 ianuarie split TVA obligatoriu pentru anumite categorii de firme și opțional pentru restul.
28 noiembrie - Profit Financial.forum
La 30 octombrie, 18.692 de firme aplicau split TVA, din care
- firme cu TVA restantă de plată la 31 decembrie 2017 - 8.333
- firme cu TVA restantă de plată începând cu data de 1 ianuarie 2018 - 3.247
- firme sub incidența legislației privind procedurile de prevenire a insolvenței și de insolvență - 6.783
- firme care aplică plata defalcată prin opțiune - 329
În cazul în care split TVA va rămâne opțional, așa cum propune ministrul Finanțelor, cu doar câtea sute de firme va deveni complet irelevant și ar fi de preferat să fie închis. O variantă pentru păstrarea sistemului opțional și atragerea de firme mai multe ar fi introducerea de stimulente, însă și această variantă prezintă capcane pentru autorități.
De exemplu, după cum a scris Profit.ro, mai multe bănci au optat pentru split TVA și au beneficiat de o bonificație la impozitul pe profit, deși băncile au foarte puține operațiuni în sfera TVA și, oricum, și pe acelea le derulează corect.
Restanțele TVA în cazul firmelor care aplică sistemul
Firme cu TVA restantă de plată la 31 decembrie 2017
- la înscrierea în split TVA, soldul TVA de plată (obligații principale) - 1.57 miliarde lei
- obligații TVA constituite de la intrarea în split până la 30 octombrie - 359,4 milioane lei
- stingeri obligații TVA de la intrare în split până la 30 octombrie - 487,6 milioane lei
- sold TVA de plată la 30 octombrie - 1,44 milioane lei
Într-o analiză a acestor date, ANAF punctează că stingerile de obligații TVA în perioada analizată depășesc cu 36% obligațiile TVA constituite în același interval.
"Încasările din TVA pentru această categorie de contribuabili reprezintă 91,64% din obligațiile fiscale TVA declarate, astfel încât se constată că acesta este superior mediei gradului de conformare la plată la nivelul ANAF în primele 10 luni, respectiv 86,14%, ceea ce denotă o îmbunătățire a gradului de colectare a TVA în urma aplicării mecanismului plății defalcate a TVA", arată ANAF.
Firme cu TVA restantă de plată începând cu 1 ianuarie 2018
- la înscrierea în split TVA, soldul TVA de plată (obligații principale) - 276,4 milioane lei
- obligații TVA constituite de la intrarea în split până la 30 octombrie - 57,8 milioane lei
- stingeri obligații TVA de la intrare în split până la 30 octombrie - 48,4 milioane lei
- sold TVA de plată la 30 octombrie - 285,9 milioane lei
Firmele din această categorie au acumulat restanțe la split TVA inclusiv în perioada în care au aplicat mecanismul, stingerile de obligații TVA reprezentând doar 84% din obligațiile referitoare la TVA constituite în intervalul analizat.
ANAF vede, însă, partea plină a paharului și în acest caz.
"Încasările reprezintă 87,2% din obligațiile fiscale TVA declarate, astfel încât pentru această categorie de contribuabili se constată o îmbunătățire a gradului de colectare a TVA de la data înscrierii în registrul de aplicare a plății defalcate a TVA", arată Fiscul.
Firme sub incidența legislației privind procedurile de prevenire a insolvenței și de insolvență
- la înscrierea în split TVA, soldul TVA de plată (obligații principale) - 6,92 miliarde lei
- obligații TVA constituite de la intrarea în split până la 30 octombrie - 792 milioane lei
- stingeri obligații TVA de la intrare în split până la 30 octombrie - 494,8 milioane lei
- sold TVA de plată la 30 octombrie - 7,28 miliarde lei
Și firmele din această categorie au acumulat noi restanțe la TVA în timp ce erau înscrise în split TVA. Astfel, totalul stingerilor de obligații fiscale în perioada de la intrarea în split TVA și până la 30 octombrie reprezintă 62,48% din totalul obligațiilor TVA constituite în acest interval.
Încasările reprezintă 72,85% din obligațiile fiscale TVA declarate de firme.
În acest caz, ANAF compară conformarea acestor firme la plata TVA cu cea înregistrată la alte taxe și impozite pentru a constata că de fapt split TVA are rezultate bune.
"Din analiza sumelor declarate și încasate de contribuabilii aflați sub incidența legislației insolvenței, înscriși în Registrul persoanelor care aplică plata defalcată a TVA, se constată că gradul de conformare la plata obligațiilor fiscale declarate la bugetul de stat (cu excepția TVA) este de 38,64% rezultând că indicatorul privind gradul de conformare la plată pentru obligațiile fiscale reprezentând TVA este superior celui pentru celelalte obligații fiscale datorate la bugetul de stat, în urma introducerii mecanismului plății defalcate pentru această categorie de contribuabili", potrivit ANAF.
Firme care aplică plata defalcată prin opțiune
- la înscrierea în split TVA, soldul TVA de plată (obligații principale) - 24,6 milioane lei
- obligații TVA constituite de la intrarea în split până la 30 octombrie - 1,89 miliarde lei
- stingeri obligații TVA de la intrare în split până la 30 octombrie - 1,9 miliarde lei
- sold TVA de plată la 30 octombrie - 18,5 milioane lei
Acestea sunt firme în general corecte din punct de vedere fiscal, care au intrat în split TVA pentru a beneficia de o reducere la impozitul pe profit acordată de Ministerul Finanțelor. Nu existau suspiciuni în ce privește respectarea obligațiilor fiscale de către aceste firme.
România nu a primit acceptul Comisiei Europene pentru TVA defalcată
România nu a primit derogare din partea Comisiei Europene pentru a aplica mecanismul de plată defalcată în forma introdusă de la 1 ianuarie, astfel că acum trebuie să renunțe la acesta sau să se confrunte cu o procedură de infringement din partea Comisiei.
La originea acestei situații se află relația destul de complicată între autoritățile române si Bruxelles. Pe finalul anului 2016, în timp ce pregăteau split TVA, autoritățile române au primit semnale pe toate căile din partea Comisiei Europene, directe sau indirecte, privind necesitatea unor consultări pentru ca România să fie sigură că nu introduce un sistem care să contravina legislației europene. Guvernanții de la București au refuzat însă orice discuții și chiar și în acestă perioadă, deși România a preluat președinția Consiliului UE (deținută prin rotație de statele membre), comunicarea rămâne greoaie.
"În ceea ce privește comunicarea Comisiei Europene prin care se respinge solicitarea de derogare a României de la prevederile directivei privind sistemul comun al TVA, în acest moment, la nivelul Ministerului Finanțelor se desfășoară un proces de analiză a argumentelor Comisiei Europene care au stat la baza luării acestei decizii și a alternativelor pe care România le are în acest dosar", potrivit Finanțelor.
Comisia Europeană a cerut, la începutul lunii noiembrie, României să renunțe la mecanismul de plată defalcată a TVA, întrucât, consideră executivul comunitar, acest sistem, introdus de la începutul anului de Finanțe pentru firmele în insolvență și pentru cele cu datorii la TVA, este contrar directivei UE privind TVA și libertății furnizării de servicii. Comisia a respins o solicitare a României de derogare de la directiva TVA pentru mecanismul de plată defalcată, solicitare despre care Profit.ro a scris la momentul respectiv.
"De la 1 ianuarie 2018, România aplică acest mecanism alternativ de colectare a TVA în care TVA-ul este plătit într-un cont blocat separat, ceea ce creează o sarcină administrativă majoră pentru întreprinderile oneste care își desfășoară activitatea în această țară. Această dispoziție este obligatorie pentru anumite întreprinderi, care trebuie să deschidă un cont bancar de TVA blocat separat. Clienții lor trebuie să împartă plata facturii, achitând TVA separat în contul de TVA al furnizorului. Contribuabilul poate utiliza suma colectată în contul special de TVA exclusiv pentru plata TVA către trezorerie și către furnizorii săi. Măsurile contravin atât normelor UE în materie de TVA (Directiva 2006/112/CE a Consiliului), cât și libertății de a presta servicii (articolul 56 din TFUE). Scrisoarea de punere în întârziere urmează unei comunicări adoptate tot astăzi de către Comisie, prin care se respinge o cerere din partea României de derogare de la normele UE în acest domeniu, din cauza preocupărilor legate de principiul proporționalității și de compatibilitatea cu tratatul. În cazul în care România nu ia măsuri în următoarele două luni, Comisia poate transmite un aviz motivat autorităților române", a transmis în noiembrie Comisia Europeană.
Scrisoarea de punere în întârziere, transmisă de Comisie României, reprezintă prima atenționare înainte de deschiderea efectivă a unei proceduri de infringement.
România a fost nevoită să ceară derogare de la Comisia Europeană
După cum a scris Profit.ro în luna februarie, Ministerul Finanțelor a fost nevoit să solicite Comisiei Europene o derogare pentru split TVA de la directiva UE privind sistemul comun de TVA. Cererea trimisă de România către CE a venit după ce, în toamna anului trecut, ministrul Finanțelor de la acel moment a respins mesajele Comisiei, care propunea să ajute autoritățile române în avans pentru a se asigura că legislația respectă regulile UE. „Este întotdeauna mai bine să previi decât să tratezi”, atrăgea atenția, la momentul respectiv, comisarul european Pierre Moscovici.
Informația a fost confirmată ulterior de Ministerul Finanțelor.
