Comisia Europeană pregătește reguli stricte în materie de transparență în cazul consultanților fiscali, contabililor, băncilor și avocaților care asigură și promovează sisteme de planificare fiscală pentru clienți. Astfel, inclusiv în cazul României, dacă sistemele fiscale pregătite pentru clienți vor include anumite caracteristici, cum ar fi utilizarea pierderilor pentru a reduce obligațiile fiscale și utilizarea regimurilor fiscale favorabile, acestea vor trebui notificate Fiscului, cu informații detaliate, înainte de a fi utilizate și în cel mult cinci zile de la momentul în care au fost puse la dispoziția clienților. În plus, autoritățile fiscale din statele membre vor schimba între ele astfel de informații printr-o bază de date.
Toate documentele menționate în acest articol pot fi furnizate, la cerere trimisă pe profit@profit.ro, abonaților Profit Insider
Beneficiari ai acestor tipuri de servicii sunt în principal companiile multinaționale, dar și persoanele cu averi mari.
În cazul în care consultantul, avocatul, banca sau avocatul nu este în Uniunea Europeană, regula pregătită acum la Bruxelles va trebui respectată de către compania sau persoana beneficiară.
28 noiembrie - Profit Financial.forum
Noile reguli sunt pregătite acum în contextul scandalului Panama Papers.
"Recentele scurgeri de informații în mass-media, precum <Panama Papers>, au scos la lumină modul în care anumiți intermediari acordă în mod activ asistență companiilor și persoanelor fizice pentru se sustrage de la plata impozitelor, de regulă prin intermediul unor sisteme transfrontaliere complexe", este argumentul Comisiei Europene, inclus într-un document.
Măsura ar trebui să asigure un control mai strict al activităților, până acum puțin vizibile, desfășurate de diferite entități și consilieri în domeniul planificării fiscale. Sunt vizate toate categoriile de taxe directe, inclusiv cele pe venit, profit, câștiguri de capital și moștenire.
"Propunem tragerea la răspundere a intermediarilor care creează și vând sisteme generatoare de evaziune fiscală. Efectul final va fi creșterea veniturilor fiscale ale statelor membre", spune Valdis Dombrovskis, vicepreședinte al Comisiei Europene.
Ce fel de aranjamente fiscale vor trebui raportate
Sistemele de planificare fiscală transfrontaliere care prezintă anumite caracteristici sau trăsături definitorii de natură să genereze pierderi pentru guverne vor trebui să fie raportate automat autorităților fiscale înainte de a fi utilizate. Comisia a identificat o serie de caracteristici principale, printre care utilizarea pierderilor pentru a reduce obligațiile fiscale, utilizarea regimurilor fiscale favorabile sau aranjamentele prin intermediul unor țări care nu respectă standardele internaționale de bună guvernanță.
Exemple de caracteristici
- implică o plată transfrontalieră către un rezident dintr-o țară fără taxe („no-tax country”);
- implică o jurisdicție fiscală cu legislație împotriva spălării banilor inadecvată sau prea slabă;
- aranjamentul este proiectat pentru a evita raportarea veniturilor conform cerințelor de transparență ale UE;
- ocolesc cerințele de schimb de informații referitoare la sistemele fiscale de "rulling";
- există o legătură directă între costul serviciului prestat de intermediar și ceea ce contribuabilul va economisi prin evitarea plății de taxe;
- același venit ar beneficia de scutiri de taxe în mai multe jurisdicții;
- nu respectă normele UE sau internaționale referitoare la prețuri de transfer.
Obligația de a raporta sistemele transfrontaliere care prezintă una sau mai multe dintre aceste caracteristici va reveni:
- intermediarului care a pus sistemul transfrontalier la dispoziția unei companii sau a unei persoane fizice, în vederea implementării și utilizării;
- persoanei sau companiei care beneficiază de consiliere, atunci când intermediarul care furnizează sistemul transfrontalier nu este stabilit în UE sau dacă intermediarul este supus unor reguli privind secretul profesional sau confidențialitatea;
- persoanei sau companiei care implementează sistemul transfrontalier, atunci când acesta este elaborat de avocați sau consultanți fiscali interni.
Statele UE își vor transmite reciproc, în mod automat, printr-o bază de date, informațiile primite privind sistemele de planificare fiscală, care le avertizează din timp cu privire la noile riscuri de eludare a obligațiilor fiscale și care le permit să ia măsuri pentru a bloca aranjamentele dăunătoare. De asemenea, țările vor fi obligate să pună în aplicare sancțiuni eficiente pentru companiile care nu respectă măsurile de asigurare a transparenței.
Informațiile detaliate referitoare la fiecare sistem fiscal care prezintă una sau mai multe trăsături definitorii vor trebui să fie comunicate autorității fiscale din țara de origine a intermediarului în termen de cinci zile de la momentul în care acesta a pus un astfel de sistem la dispoziția unui client. Astfel, va exista un format standard pentru schimbul unor astfel de infortmații, care va include, printre altele, detalii referitoare la intermediari, contribuabilii implicați și caracteristicile schemei de planificare ficală.
Comisia notează că a făcut progrese importante în ceea ce privește mărirea transparenței fiscale și combaterea fraudei și evaziunii fiscale. Astfel, au fost deja adoptate și intră treptat în vigoare noi norme la nivelul UE pentru blocarea înțelegerilor fiscale artificiale, precum și noi cerințe în materie de transparență pentru conturile financiare, deciziile fiscale și activitățile companiilor multinaționale.
În prezent se află în curs de negociere propuneri privind consolidarea legislației de combatere a spălării banilor, cerințele de raportare publică pentru fiecare țară în parte și înăsprirea normelor referitoare la buna guvernanță a fondurilor UE. Totodată, până la sfârșitul anului ar urma să fie finalizată o nouă listă la nivelul UE a jurisdicțiilor fiscale necooperante.
Propunerea actuală va fi înaintată Parlamentului European pentru consultare și Consiliului pentru adoptare. Se preconizează că noile cerințe privind raportarea vor intra în vigoare la 1 ianuarie 2019, iar începând cu această dată statele membre ale UE vor avea obligația de a face schimb de informații o dată la 3 luni.
