Este absolut incorect să se generalizeze că toate multinaționalele raportează profit zero sau pierderi pentru a evita să plătească impozit la bugetul de stat, transmite șeful operațiunilor din România ale grupului german de energie și utilități E.ON, Volker Raffel, ca reacție la decizia coaliției de guvernare, propusă de PSD, de a impune un impozit de 1% pe cifra de afaceri.
Înainte de a fi prezentată aici, informația a fost anunțată cu mult înainte pe Profit Insider
VEZI AICI ȘI "Taxa de solidaritate" ar lovi peste 330 de companii. Dacia, OMV Petrom, Lidl, Kaufland, Ford, Rompetrol, Dedeman și Carrefour sunt în top. Peste 1 miliard euro ar încasa statul, flămând, dintr-un foc. "În timp însă va fi egal cu virtual zero!"
Conform datelor analizate de Profit.ro, principalele companii locale ale E.ON, din sectorul furnizării și distribuției de energie și gaze, au înregistrat pierderi masive anul trecut, de sute de milioane de lei, și, dacă măsura convenită de principiu acum în coaliție ar fi fost în vigoare, ar fi fost nevoite să cedeze statului 1% din cifrele lor de afaceri.
Companiile mari din România, multinaționale, dar și cele românești, cu afaceri de peste 100 milioane euro pe an, vor plăti, conform informațiilor Profit.ro, impozit de 16% din profit (așa cum prevede legislația fiscală și în prezent), dar nu mai puțin de 1% pe cifra de afaceri. Decizia a fost luată la recenta ședință a coaliției, propunerea PSD fiind acceptată și de partenerii de coaliție.
″Suntem unul dintre marii contribuabili din România la bugetul de stat și bugetele locale. Anul trecut, am plătit 1,8 miliarde de lei (circa 371 milioane euro), cu 80% mai mult decât în 2021! Suntem, totodată, un partener important pentru circa 2.000 de furnizori, așadar susținem direct și indirect mii de locuri de muncă. (…) Am văzut, în ultima perioadă, în spațiul public, dezbateri care încearcă să acrediteze ideea că, în aceste vremuri dificile, companiile multinaționale raportează profit zero sau pierderi ca un tertip pentru a nu achita impozit la bugetul de stat. Dacă există astfel de situații, sunt convins că autoritățile statului fac tot ce trebuie pentru a restabili legalitatea. Însă este absolut incorect să generalizăm și să stigmatizăm companiile care au un comportament corect″, a reacționat Raffel.
Anterior, senatorul PSD Daniel Zamfir anunțase că ″După negocieri extrem de dure, premierul Ciolacu a impus în coaliție impozitul de 1% pe cifra de afaceri pentru acele companii multinaționale care, prin celebrul deja mecanism de optimizare fiscal, exportau practic tot profitul în paradisuri fiscale″.
Șeful E.ON România a amintit de criza de pe piața de energiei de anul trecut și de faptul că statul a trebuit să intervină pentru a face față impactului social și economic al creșterii fără precedent a prețurilor la energie.
″Pentru a asigura energia pentru clienții noștri, am fost nevoiți să cumpărăm energie electrică și gaze la prețuri de piață, prețuri de câteva ori mai mari, de la producătorii sau importatorii români, iar din cauza plafonării aceste costuri nu s-au regăsit în prețul plătit de clientul final. Costurile de achiziție a energiei livrate nu au fost recunoscute în integralitate. Așa se explică de ce cifra de afaceri a fost de 13,7 miliarde de lei, însă acești bani s-au dus aproape în totalitate pe plăți către alții: producători și importatori de energie, transportatori, distribuitori, stat, certificate verzi, taxe de cogenerare șamd. Practic, furnizorului îi rămâne doar o foarte mică parte din care își acoperă costurile de funcționare (sisteme IT, facturare, trimitere facturi, investiții, call-center, magazine etc). În același timp, am plătit taxe și plătim în continuare dobânzi pentru creditele pe care le-am luat să putem continua activitatea″, a spus Volker Raffel.
El s-a referit la furnizorul de energie și gaze E.ON Energie România SA, care a raportat pentru 2022 pierderi de aproape 360 milioane lei, la o cifră de afaceri de 13,7 miliarde lei, precum și aproape o dublare a totalului datoriilor, de la 2,35 la 4,17 miliarde lei.
Pe de altă parte, după cum a relatat Profit.ro, aceeași companie a atacat la Curtea Constituțională plafonarea prețurilor la curent și gaze, precum și modalitatea de stabilire a sumelor cuvenite drept compensații furnizorilor pentru diferențele dintre costurile de achiziție de pe piețe și prețurile plafonate aplicate clienților finali, măsuri luate de Guvern prin ordonanțele de urgență nr. 118/2021 și 27/2022.
Cei de la E.ON Energie România au obținut sesizarea Curții Constituționale într-un proces de contencios administrativ intentat în noiembrie anul trecut Executivului, în care contestă mai multe prevederi din cele două ordonanțe și solicită ca Guvernul să fie obligat să le plătească despăgubiri pentru pierderile suferite ca urmare a aplicării actelor normative menționate.
″Statul ne-a rambursat doar o parte din banii pe care îi avem de primit. Acești bani nu sunt un cadou pentru noi! Sunt banii pe care statul s-a angajat să îi plătească furnizorilor, bani pe care noi i-am asigurat din surse proprii și din credite împovărătoare pentru a susține schemele de compensare/plafonare a prețurilor la energie. Așa am ajuns să înregistrăm cele mai mari pierderi de la intrarea E.ON pe piață, în urmă cu 18 ani. Fără profituri și fără transfer de profituri către acționari, iar înghețarea tarifelor pentru compania de distribuție a agravat și mai mult situația financiară. Dar ne-am ținut partea noastră de înțelegere și am reușit cu toate acestea să asigurăm continuitatea alimentării cu energie electrică și gaze naturale celor 3,4 milioane de clienți și să investim în rețele″, a mai arătat șeful E.ON România.
Delgaz Grid, operatorul de rețele de distribuție a energiei și gazelor deținut de grupul E.ON în România, a terminat anul 2022 cu pierderi de peste 125 milioane lei, la o cifră de afaceri de aproape 1,73 miliarde lei. Societatea s-a împrumutat masiv, inclusiv de la compania-mamă, datoriile sale crescând în 2022 de la 1,66 la 2,58 miliarde lei.
CITEȘTE ȘI Canicula aduce o veste bună pentru iubitorii vinurilor francezeVolker Raffel s-a referit și declarațiile autorităților de la București, inclusiv a ministrului Energiei, Sebastian Burduja, cu privire la posibila eliminare pe viitor a actualei scheme de sprijin constând în plafonarea prețurilor finale la energie și gaze.
″Perspectiva este acum ceva mai bună, dar criza de pe piața energiei nu s-a încheiat încă. Trebuie să fim prudenți dacă ne gândim că schemele de suport vor dispărea. Și trebuie să gândim, împreună cu autoritățile, cum se va întâmpla lucrul acesta. De aceea, înainte ca regulile să se schimbe din nou, este necesară o perioadă de consultare corectă pentru a evita noi tulburări sau blocări ale pieței, așa cum am văzut în trecut″, a conchis șeful E.ON România.
