Măsurile asiguratorii de forma popririi bunurilor sau veniturilor nu vor mai putea fi dispuse de către organul fiscal doar în baza unui titlu creanță, ci exclusiv cu încuviințarea instanțelor judecătorești, prevede un proiect de lege. Totodată, executarea silită a creanțelor fiscale va putea fi efectuată doar cu o astfel de încuviințare, nu doar în baza unui titlu executoriu, iar în cazul în care executarea silită încetează, procedura va trebui comunicată în aceeași zi instituției de credit.
Înainte de a fi prezentată aici, informația a fost anunțată cu mult înainte pe Profit Insider
Proiectul a fost inițiat de parlamentari USR, care consideră că executările silite, și în special popririle, înființate de ANAF, în mod strict administrativ și fără încuviințarea instanțelor, au condus în practică la abuzuri care au îngreunat activitatea companiilor.
”Chiar dacă popririle pot veni indiferent de mărimea firmei, ele le-au afectat în mod disproporționat pe cele mici, deoarece aceste firme pot face apel mai greu la avocați și la surse alternative de finanțare. Poprirea conturilor conduce la incapacitatea persoanei de a-și folosi sumele existente în conturile bancare. Acele sume, însă, ar putea fi folosite în vederea formulării unei contestații împotriva actelor administrative fiscale prin care s-a instituit poprirea. Românii sunt astfel descurajați sau chiar împiedicați de a-și exercita dreptul de a contesta acte administrative fiscale”, arată autorii legii.
Aceștia mai arată că legislația românească prevede în procedura de executare silită condiția încuviințării de către instanțele judecătorești, tocmai pentru că riscă să fie afectat dreptul de proprietate privată, dar aceste reguli nu sunt valabile în cazul organelor fiscale, care pot proceda la acțiuni de executare silită pe cale pur administrativă fără a avea nevoie de încuviințarea instanțelor judecătorești.
”Această putere a organelor fiscale a dus la abuzuri în practică și la condamnarea, din pure greșeli administrative, a întreprinzătorilor și contribuabililor onești. Aceștia, pentru a-și ridica popririle au intrat într- un veritabil labirint birocratic din care nu au ieșit fără costuri de bani, timp și efort considerabile”, argumentează inițiatorii.
Conform proiectul de lege, organele de administrare fiscală vor trebui să ceară încuviințarea unei instanțe de la impunerea măsurilor asiguratorii până la executarea silită.
Astfel, măsurile asigurătorii sub forma popririi asigurătorii și sechestrului asigurător asupra bunurilor mobile și/ sau imobile proprietate a debitorului, precum și asupra veniturilor acestuia nu vor mai putea fi dispuse și devein executorii doar cu încuviințarea instențelor competente.
De asemenea, chiar după obținerea unui titlu executoriu, pentru a-l pune în aplicare, organul fiscal va trebui să aștepte 30 de zile, față de 15 zile în present, pentru stingerea debitului, iar apoi va trebui să se adreseze instanței competente pentru încuviințarea modalităților concrete de executare.
Proiectul mai prevede și că în cazul încetării sau suspendării executării, organul de executare va trebui să înștiințeze în cursul aceleiași zile instituțiile de credit pentru stoparea popririi conturilor, de pildă.
Autorii proiectului subliniază că un astfel model de funcționare a popririlor se regăsește în Marea Britanie, cât și în Danemarca, ambele fiind țări cu o îndelungată istorie axată pe drepturile individului.
”În Anglia și Tara Galilor, executarea este o acțiune în aplicare numai de către instanța de judecată pentru a obliga debitorii să respecte ordinele instanței. Alegerea metodei de executare se bazează în întregime pe decizia judecătorului. În Danemarca, de asemenea, autoritățile fiscale daneze nu sunt autorizate să blocheze conturilor cetățenilor danezi fără încuviințarea unei instanțe”, explică inițiatorii proiectului de lege.
