Programul de muncă redusă ”Kurzarbeit”, aplicat în Germania, va fi aplicat și în România, după cum a anunțat anterior Profit.ro, dar pe o perioadă limitată și cu proceduri care să evite utilizarea de către firme a schemei de ajutor pentru venituri suplimentare, a precizat premierul Orban, la o întâlnire cu mediul de afaceri pe tema introducerii noul program.
De ce este important: Conform programului de lucru aplicat în economia Germaniei și denumit ”Kurzarbeit”, adică ”muncă redusă”, angajații lucrează pe o anumită perioadă mai puțin sau chiar deloc. Angajatorul, împreună cu angajatul, decide procentul cu care scade timpul de lucru, iar angajatul primește proporțional salariul, care ar trebui scutit de taxe, și statul preia parțial diferența până la salariul întreg.
28 noiembrie - Profit Financial.forum
”Ca modalitate de susținere a angajaților și companiilor are caracter de noutate în România, a fost aplicat în Germania și a dat rezultate, din cauza aceasta încercăm să aplicăm și noi acest sistem de program flexibil de muncă”, a anunțat premierul Orban.
Astfel, a mai spus premierul, în România Guvernul va denumi schema de ajutor, finanțată din viitorul program SURE al Uniunii Europene, ”program flexibil muncă” și va aplica măsura pe o perioadă limitată, în care are loc o perturbare majoră pe piață, așa cum este criza economică care a fost generată de pandemia de coronavirus.
”Aici va trebui să stabilim o perioadă de aplicare și va trebui să gândim foarte bine cum punem în funcțiune acest mecanism astfel încât, pe de o parte, să fie cat mai ușor de accesat, fără proceduri birocratice complicate, pe de altă parte să asigure criterii de acordarea ajutorului către companii și angajați foarte clare, foarte precise, astfel încât să nu existe probleme foarte mari în interpretarea modului în care este aplicat și, pe de altă parte, să reducă cat mai mult posibilitatea ca unii angajatori să poată să utilizeze această formă de protecție fără să aibă nevoie sau să o utilizeze ca o resursă suplimentară de venit în condițiile în care ei teoretic nu ar avea nevoie de această măsură”, a arătat prim-ministrul.
Mediul de afaceri, conform unui sondaj realizat de AHK România (Camera de Comerț și Industrie Româno-Germană), a solicitat încă de la începutul crizei provocate de coronavirus introducerea cadrului legal care să permită și în România modelul Kurzarbeit.
Potrivit comunității de afaceri, munca cu timp redus presupune un parteneriat între angajatori, stat și salariați, cu avantaje pentru toate părțile implicate: salariații își păstrează contractele de muncă și pot lucra cu timp redus, angajatorii beneficiază de munca salariaților, însă doar în măsura în care aceasta este necesară, iar statul contribuie în multe cazuri cu o sumă care este mai mică decât ajutorul de șomaj pe care l-ar suporta în cazul concedierii și evită concedierile. Acest concept ar ajuta mai ales firmele mici și mijlocii să iasă cu bine din această criză.
”Din acest motiv considerăm oportun și necesar ca România să se orienteze spre modele aplicate cu succes în alte state membre UE, cum ar fi Germania, în vederea combaterii efectelor actualei pandemii. În acest sens s-a exprimat ieri și Comisia Europeană care propune implementarea modelului Kurzarbeit la nivel european”, a spus Sebastian Metz, director general AHK Romania.
