PROGRAM DE GUVERNARE Noul guvern promite taxe reduse pentru activități independente, menținerea pragului de 500.000 euro la microîntreprinderi, facilități fiscale mai bine țintite, redefinirea cotelor din impozit alocat către autorități locale

Noul guvern promite că va reduce taxarea activităților independente, va menține pragul de impozitare la 500.000 de euro pentru microîntreprinderi, va reduce contribuția la sănătate pentru părinții cu trei sau mai mulți copii, va orienta mai bine facilitățile fiscale în economie, va susține mai puternic prin facilități la impozit cercetarea, va redefini cotele de alocare a impozitului pe venit către autorități locale pentru a susține reducerea decalajelor de dezvoltare. De asemenea, va fi menținută cota unică și apare în continuare ideea impozitării progresive a marilor averi.

Nu este clar la acest moment cum vor reduce guvernanții taxarea activităților independente sau CASS, având în vedere presiunea pe buget și planul fiscal cu Comisia Europeană. De asemenea, reducerea pragului de 500.000 de euro la microîntreprinderi este una dintre prevederile din PNRR pe care Comisia consideră că România nu le-a îndeplinit, deși în ultima perioadă, executivul comunitare s-ar putea să fi devenit mai puțin rigid în această privință.

Totodată, este așteptat ca pe finalul acestui an, Guvernul să adopte o ordonanță cu măsuri fiscal-bugetare de austeritate.

Măsurile prezentate nu sunt detaliate în programul de guvernare.

Reforma fiscală

• Impozitarea progresivă a marilor averi.
• Menținerea cotei unice de impozitare în următorii 4 ani.
• O creștere a veniturilor publice cu 1,1% din PIB în anul 2025 (fără impactul majorării plafonului neimpozabil al pensiilor, pe baza studiului privind impozitarea, realizat de Banca Mondială).
• Actualizarea redevențelor aferente resurselor naturale/minerale date în exploatare pe bază de licență de exploatare operatorilor economici. Operaționalizarea proiectului Neptun Deep și asigurarea încasării de accize și redevențe aferente exploatării gazelor naturale, începând cu anul 2027.
• Operaționalizarea unui sistem informatic de evaluare a proprietăților supuse impozitului pe proprietate.
• Reducerea taxării activităților independente.
• Menținerea pragului de impozitare de 500.000 de euro pentru microîntreprinderi.
• Creșterea contribuției la Pilonul 2 de pensii de la 4,75 la 6% în patru ani, cu precădere în a doua parte a perioadei.
• Reducerea la jumătate a contribuției CASS pentru un părinte cu 3 sau mai mulți copii în întreținere.
• Reformarea politicii fiscale în privința impozitului pe dividende, cu obiectivul de a permite angajatorilor să distribuie o parte din dividende sub formă de acțiuni către angajați.
• Orice modificare de taxe și impozite va fi în prealabil discutată cu mediul de afaceri, după o evaluare a eficienței principalelor impozite și taxe avute în vedere la modificare.
• Conversia facilităților fiscale către prioritățile de dezvoltare economică sectorială și stabilirea perioadei determinate de acordare, dar și a indicatorilor pe baza cărora să se măsoare efectul acestora.
• Echilibru între stat și contribuabil: nu doar contribuabilii, dar și statul să plătească din oficiu dobânzi de întârziere, în cazul în care nu-și îndeplinește la timp obligațiile.
• Stimularea marilor companii să-și înființeze divizii de cercetare și dezvoltare în România, prin: creșterea deducerii cheltuielilor de cercetare din impozitul pe profit la 150%, în 3 ani, și la 200%, în 5 ani; acordarea unui credit fiscal pentru investiții în cercetare, în valoare de până la 30% din cheltuielile eligibile; garanții pentru credite de cercetare.
• Un nou sistem de finanțare pentru unitățile administrativ teritoriale bazat pe creșterea gradului de sustenabilitate financiară prin redefinirea cotelor de alocare a impozitului pe venit, ținând cont de nevoile de dezvoltare pentru recuperarea decalajelor economice.
• Modificarea Legii finanțelor publice locale, astfel încât orice entitate care are activitate la altă adresă decât sediul social, care are cel puțin 1 angajat să se înregistreze fiscal la ANAF (în prezent, acest lucru se realizează doar la minimum 5 angajați).
• Fond special de cofinanțare pentru atragerea de fonduri europene pentru UAT-uri.

CITEȘTE ȘI DOCUMENT „Ordonanța trenuleț” - schimbări la pensii, indemnizații tăiate

Reducerea etapizată a taxelor și impozitelor pe muncă

• Reducerea poverii fiscale pe muncă cu până la 5 puncte procentuale, în cazul salariilor mici și a familiilor cu copii (cu menținerea sumei de 300 de lei scutită de taxe din salariul minim).
• Scutirea de la plata CASS pentru elevii și studenții care ocupă un loc de muncă/internship în timpul studiilor, cu vârsta mai mică de 26 de ani.
• Scutirea de CASS și opțiune la plata CAS pentru pensionarii care au stagiul complet de cotizare contributiv și se angajează pe un loc de muncă, pentru încurajarea îmbătrânirii active.

Reforme țintind stoparea risipei banului public

• Analiza eficienței cheltuielilor (Spending review) în marile sisteme publice.
• Raționalizarea cheltuielilor nejustificate, iraționale, neeconomicoase.
• Extinderea achizițiilor centralizate.
• Crearea unei baze de date și instituirea unui mecanism de control pentru creșterile care depășesc 20% față de costurile medii ale instituțiilor publice.
• Prioritizarea proiectelor de investiții pentru care se alocă efectiv fonduri la nivel guvernamental și local.
• Eficientizarea sistemului de achiziții publice și a standardelor de cost.
• Un nou statut al funcționarului public, care să cuprindă criterii de performanță, salarizare în funcție de criterii meritocratice.
• Întărirea disciplinei financiare se va realiza prin reforme instituționale și restructurarea cheltuielilor publice, având în vedere eficiența administrativă.
• Un model eficient de reorganizare a structurilor de finanțe publice va fi extins la cât mai multe instituții ale statului român.
• Comasarea instituțiilor cu atribuții suprapuse sau similare.
• O gestiune mai eficientă a cheltuielilor publice și optimizarea resurselor, asigurând o administrație publică mai performantă.

CITEȘTE ȘI DECIZIE Cresc taxele în București

Reforma administrării sistemului de impozite și taxe

• Reforme privind creșterea colectării veniturilor la buget și reducerea evaziunii fiscale.
• Eficiență și transparență în colectarea veniturilor, prin reducerea birocrației în relația cu contribuabilii.
• Modernizarea ANAF prin digitalizare și perfecționarea resursei umane.
• Implementarea integrală a modulelor privind managementul integrat al riscurilor, pentru controale țintite.
• Fiecare modul digital dat în folosință va avea obligatoriu eliminarea declarațiilor fiscale redundante.
• Simplificarea procedurilor și reducerea costurilor.
• Măsuri eficiente pentru cel puțin reducerea la jumătate a evaziunii fiscale (la nivelul mediei europene).
• Creșterea cu 50% a încasărilor din arieratele la bugetele pe care ANAF le administrează.
• Introducerea unor mecanisme de compensare a datoriilor statului cu creanțele acestuia față de sectorul privat, doar pentru contribuabilii buni platnici, care au taxele și impozitele plătite la zi.

CITEȘTE ȘI DOCUMENT „Ordonanța trenuleț” - salarii și angajări înghețate

Reforma în ce privește finanțele statului mai prevede

• Reforme și performanță în managementul companiilor de stat
• Consolidare fiscal-bugetară în 7 ani, conform angajamentelor privind setul de reforme și investiții asumate prin Planul bugetar-structural național pe termen mediu al României. Deficit bugetar mai mic de 3% din PIB pe termen mediu.
• Menținerea datoriei guvernamentale brute pe termen mediu sub valoarea de 60% din PIB și a celei nete sub 55% din PIB, în conformitate cu regulile fiscal-bugetare europene.
• România va consolida modelul de creștere bazată pe investiții, inovație, incluziune, sustenabilitate și reziliență. Investiții masive în infrastructură - peste 155 miliarde de euro în următorii 5 ani pentru investiții publice, cu accent pe infrastructură de transport, mediu, educație, sănătate, tehnologie și industrii competitive. 10 miliarde de euro pentru scheme de ajutor de stat pentru investiții și garanții în industrii de înaltă tehnologie și ajutoare de stat ad-hoc, precum industria auto, industria chimică, industria farmaceutică, industria alimentară, metalurgie, materiale de construcții, apărare și energie. Programe de garanții pentru industria prelucrătoare și IMM-uri, cu accent pe investiții, pe exporturi și pe cele cu valoare adăugată ridicată. Mecanisme de finanțare de „private equity”, orientate spre performanța economică.
• Schemă de ajutor de stat pentru investiții greenfield mai mari de 150 milioane de euro în industria prelucrătoare, creatoare de locuri de muncă stabile și bine plătite (grant 25% din valoarea investiției, subvenționarea parțială a dobânzii, procedură de avizare accelerată pentru toate documentele necesare). Reducerea cu minimum 20% a numărului de avize și documente necesare și digitalizarea completă a procedurilor de raportare
• Granturi pentru IMM-urile care dezvoltă inovație deep-tech și care colaborează cu o entitate de cercetare, finanțarea derulându-se etapizat, proporțional cu gradul de dezvoltare al întreprinderii. Stimularea marilor companii să-și înființeze divizii de cercetare și dezvoltare în România, prin: creșterea deducerii cheltuielilor de cercetare din impozitul pe profit la 150%, în 3 ani, și la 200%, în 5 ani; acordarea unui credit fiscal pentru investiții în cercetare, în valoare de până la 30% din cheltuielile eligibile; garanții pentru credite de cercetare.
• Schemă de ajutor de stat pentru realizarea de investiții pentru dezvoltarea regională (450 milioane de euro). Schemă de ajutor privind creșterea gradului de ocupare în județele cu un grad de dezvoltare sub media regiunii și/sau cu un șomaj ridicat (mai mare de 5%). Compensarea cheltuielilor pentru locurile de muncă din respectiva investiție la salarii cel puțin egale cu câștigul salarial mediu brut lunar pe economie. Susținerea afacerii cu maximum 100.000 de euro, din care 50% urmează să fie acoperiți prin ajutor nerambursabil, plătit de la bugetul de stat doar pentru acoperirea salariilor angajaților, aferent noilor locuri de muncă create, precum și garanția statului pentru efortul financiar al angajatorului acoperit prin credit garantat pentru 50% din plafonul maxim de 100.000 de euro.
• Lansarea unui program național multianual de stimulare economică, în vederea atragerii investitorilor și a creării de locuri de muncă în județele cu indicatori economici mai slabi decât media regională (10% sub media PIB/locuitor). Acest program va fi derulat de către consiliile județene, în mod descentralizat, pe bază de apeluri, printr-o schemă de ajutor de tip minimis. Ajutoarele vor fi acordate întreprinderilor care realizează investiții și creează locuri de muncă în județul respectiv, în localitățile de sub 100.000 de locuitori, în domenii în care România realizează deficit comercial. Alocare: 100 milioane de euro/județ eligibil.
• Programe de locuințe și credite pentru tineri. Programul „Investește în casa ta” este destinat tinerilor cu vârsta de până la 35 de ani, care aplică pentru obținerea unei finanțări sub formă de credit ipotecar sau imobiliar, garantat de stat. Valoarea maximă a creditului va fi de 120.000 de euro, cu un avans de 5% din valoarea totală a proiectului. Perioada de rambursare va fi de maximum 30 de ani, iar garanția statului va acoperi 80% din sumă. Plafonul anual pentru garanții va fi de 2 miliarde de lei; Programul Family Start. Tinerii cu vârsta de până la 45 de ani inclusiv, care își întemeiază o familie, pot obține împrumuturi pe o perioadă de maximum 10 ani, cu o garanție de 80% din partea statului și dobândă subvenționată de guvern. Garanții de 1 miliard de lei anual; Programul „Student Invest”. Studenții, masteranzii și doctoranzii, pot obține împrumuturi pe o perioadă de maximum 10 ani. Statul oferă o garanție de 80% din valoarea creditului și subvenționează dobânda. Implementarea unui program național de sprijin pentru familiile care au în întreținere copii, prin acordarea de facilități de natura subvențiilor la dobândă la creditele ipotecare aflate în derulare și care vor fi contractate în viitor.
• Crearea și dezvoltarea unei piețe de creștere pentru IMM-uri pe Bursa de Valori București (BVB), continuarea ajutoarelor din fonduri europene pentru listarea companiilor private și dezvoltarea industriei fondurilor de investiții printr-o legislație adecvată sunt esențiale pentru o economie modernă. Dezvoltarea pieței de capital și implicarea fondurilor de pensii în finanțarea economiei, prin vehicule de investiții specializate. Aceste măsuri trebuie să respecte cele mai bune practici din Uniunea Europeană, cu asigurarea protecției participanților la fonduri printr-o supraveghere strictă a pieței. Sprijin pentru dezvoltarea Pilonului 3 și Pilonului 4 de pensii. Stabilirea de priorități: dezvoltarea pieței derivatelor, listarea de companii private, dezvoltarea de noi instrumente, creșterea industriei fondurilor de investiții și adaptarea legislației pentru a sprijini această evoluție. Legislație atractivă pentru finanțarea de către autoritățile locale a proiectelor locale, inclusiv verzi, prin emisiuni de obligațiuni, atât prin plasament privat, cât și prin ofertă publică destinată unui număr mare de investitori. Finanțarea investițiilor de infrastructură, prin intermediul emisiunilor de obligațiuni pe piața de capital. Reglementarea transparentă a criptoactivelor prin implementarea Regulamentului European MiCA (Markets in Crypto-assets) și printr-un regim predictibil de impozitare pentru emitenții și furnizorii de servicii de criptoactive.