Politica fiscală pe termen mediu: Reforma taxării dividendelor pentru a permite distribuirea de acțiuni angajaților, sprijin pentru cercetare-dezvoltare, reducerea taxelor și impozitelor pe muncă, sprijinirea angajării tinerilor și vârstnicilor

Politica fiscală pe termen mediu a Guvernului vizează consolidarea finanțelor statului, implementarea de măsuri din programul de guvernare, în limita spațiului fiscal-bugetar disponibil, precum și modificări în ce privește taxarea, potrivit Ministerului Finanțelor. Printre acestea se numără reformarea politicii fiscale în privința impozitului pe dividende, cu obiectivul de a permite angajatorilor sa distribuie o parte din dividende sub forma de acțiuni către angajați, simplificarea stimulentului fiscal pentru cercetare–dezvoltare, trecerea la impozitarea proprietății în funcție de valoare, reducerea etapizată a taxelor și impozitelor pe muncă, precum și sprijinirea angajării tinerilor și vârstnicilor.

Măsuri fiscale avute în vedere pe termen mediu

• simplificarea stimulentului fiscal pentru cercetare–dezvoltare pentru a contribui la promovarea și păstrarea unei creșteri economice sustenabile, precum și stimularea marilor companii să-și înființeze divizii de cercetare și dezvoltare în România, prin: creșterea deducerii cheltuielilor de cercetare din impozitul pe profit la 150%, în 3 ani, și la 200%, în 5 ani; acordarea unui credit fiscal pentru investiții în cercetare, în valoare de până la 30% din cheltuielile eligibile;
• realizarea unei analize a eficienței scutirii de impozit pentru profitul reinvestit;
• reformarea politicii fiscale în privința impozitului pe dividende, cu obiectivul de a permite angajatorilor sa distribuie o parte din dividende sub forma de acțiuni către angajați

CITEȘTE ȘI CONFIRMARE Cioalcu și Tanczos confirmă: Guvernul a prevăzut în proiectul de buget 2 miliarde de lei pentru plata unei sume, ajutor acordat o singură dată, pensionarilor cu venituri mici

Impozite și taxe locale

În funcție de decizia politică, se are în vedere revizuirea cadrului fiscal prin îmbunătățirea structurii veniturilor fiscale, precum și eliminarea distorsiunilor și a lacunelor din sistemul fiscal, asigurându-se corectitudinea și echitatea în sistem pe principiul neutralității taxării.

Măsurile luate astfel în considerare, vizează:

• operaționalizarea unui sistem informatic pentru implementarea unui model automat de evaluare a proprietăților;
• revizuirea mecanismului de acordare a facilităților în sensul limitării și respectiv, reconsiderării scutirilor prevăzute de cadrul legislativ din domeniul impozitelor și taxelor locale ce se acordă de drept (în virtutea legii, stabilite la nivel central), cu menținerea de scutiri/reduceri doar pentru anumite categorii (precum: gospodăriile cu venituri mici, persoanele în vârstă și cele aflate în dificultate, clădiri guvernamentale și o gamă limitată de organizații de utilitate publică), sens în care se definesc criterii de acordare de către unitățile administrativ teritoriale, cu revizuirea anuală a acestora.

Impozit pe venit și contribuții sociale obligatorii

• reducerea etapizată a taxelor și impozitelor pe muncă;
• implementarea unor măsuri fiscale, cu scopul de a încuraja anumite categorii de persoane, precum elevii și studenții /internship în timpul studiilor, cu vârsta mai mică de 26 de ani, în vederea ocupării unui loc de muncă, respectiv pensionarii care au stagiul complet de cotizare contributiv și se angajează pe un loc de muncă, în vederea încurajării îmbătrânirii active.

În acord Planul Național de Redresare și Reziliență și Planul Bugetar - Structural Național pe Termen Mediu, Banca Mondială va elabora un Raport asupra sistemului fiscal prin care se vor stabili scenariile cu măsuri specifice, fiind transpuse recomandările considerate de Guvernul României necesar a fi implementate și care vor avea în vedere un sistem fiscal adaptat la evoluția economiei astfel încât să faciliteze creșterea economică și să crească ponderea veniturilor fiscale în PIB.

CITEȘTE ȘI ULTIMA ORĂ DOCUMENT Proiectul de buget 2025 - Deficit de 7,04% din PIB, 134 ,6 miliarde lei, cu venituri de 667,5 miliarde lei și cheltuieli prognozate la 802,17 miliarde lei

TVA

Inițierea unui proiect de Ordonanță de urgență a Guvernului pentru modificarea și completarea Codului fiscal, care vizează, în principal, transpunerea în legislația națională a prevederilor Directivei (UE) 2020/285 de modificare a Directivei 2006/112/CE privind sistemul comun al TVA în ceea ce privește regimul special pentru întreprinderile mici și a Regulamentului (UE) nr. 904/2010 în ceea ce privește cooperarea administrativă și schimbul de informații în scopul monitorizării aplicării corecte a regimului special pentru întreprinderile mici și ale Directivei (UE) 2022/542 de modificare a Directivelor 2006/112/CE și (UE) 2020/285 în ceea ce privește cotele taxei pe valoarea adăugată, precum și eliminarea unor scutiri de TVA neconforme cu legislația comunitară în domeniul TVA.

Accize

• introducerea, începând cu 1 ianuarie 2025, pentru perioada 2025-2026, a unui calendar de creștere graduală a nivelului accizelor pentru bere, vinuri, băuturi fermentate, produse intermediare și alcool etilic și, totodată, exceptarea de la prevederile privind actualizarea cu creșterea prețurilor de consum a nivelului accizelor pentru aceste produse;
• actualizarea nivelului accizelor cu creșterea prețurilor de consum în perioada 1 ianuarie – 31 decembrie 2025, inclusiv, conform regulii generale prevăzută de Codul fiscal, pentru următoarele produse energetice: benzină cu plumb, benzină fără plumb, motorină, păcură, gaz petrolier lichefiat, gaz natural, petrol lampant (kerosen), cărbune și cocs și electricitate;
• majorarea, începând cu 1 aprilie 2025, a nivelului pentru produsele din tutun prelucrat, respectiv țigarete, țigări și țigări de foi, tutun fin tăiat, destinat rulării în țigarete și alte tutunuri de fumat;
• majorarea, începând cu 1 aprilie 2025, a nivelului pentru produsele supuse accizelor nearmonizate, respectiv lichid cu sau fără nicotină, produse care conțin tutun, destinate inhalării fără ardere, produse destinate inhalării fără ardere, care conțin înlocuitori de tutun, cu sau fără nicotină și pentru produsele cu nicotină, care nu conțin tutun, destinate consumului pe cale orală;
• majorarea, începând cu 1 ianuarie 2026, a nivelului accizelor pentru bere, vinuri, băuturi fermentate, produse intermediare și alcool etilic și, totodată, exceptarea de la prevederile privind actualizarea cu creșterea prețurilor de consum a nivelului accizelor pentru aceste produs;
• majorarea, începând cu 1 aprilie 2026, a nivelului accizelor pentru produsele din categoria tutun prelucrat, respectiv țigarete, țigări și țigări de foi, tutun fin tăiat, destinat rulării în țigarete și alte tutunuri de fumat;
• majorarea, începând cu 1 aprilie 2026, a nivelului pentru produsele supuse accizelor nearmonizate, respectiv lichid cu sau fără nicotină, produse care conțin tutun, destinate inhalării fără ardere, produse destinate inhalării fără ardere, care conțin înlocuitori de tutun, cu sau fără nicotină și pentru produsele cu nicotină, care nu conțin tutun, destinate consumului pe cale orală.

CITEȘTE ȘI PROIECT BUGET 2025: Contribuțiile la PIlonul II vor crește cu 4 miliarde lei, după revenirea la obligativitate pentru toți angajații. Subvenția de la buget pentru pensii

Taxe verzi

• implementarea unor politici suplimentare pentru a reduce în continuare emisiile cu 18% în 2030, comparativ cu valoarea de referință proiectată. România se angajează să atingă obiectivele de reducere a emisiilor la nivelul UE până în 2030 și să ajungă la zero în 2050, în conformitate cu prevederile Pactului Verde European. 

Impozitarea nerezidenților și tratate fiscale internaționale

Continuarea reformelor pentru alinierea politicilor economice și sociale la standardele și recomandările OCDE, este de menționat că România a aderat la Declarația de consens și Planul detaliat de implementare al mãsurilor vizate de Pilonul Unu și Pilonul Doi din planul BEPS.

Pilonul Unu vizeazã urmãtoarele aspecte:

• întreprinderile multinaționale care vor intra în domeniul de aplicare al Pilonului I sunt cele având o cifrã de afaceri globalã mai mare de 20 de miliarde de euro și profitabilitate (profit înainte de impozitare/total venituri) mai mare de 10%. 
• excluderea de la aplicarea Pilonului Unu a unor activitãți precum exploatarea resurselor naturale și a domeniului serviciilor financiare reglementate.
• pilonul Unu se concentreazã asupra stabilirii unui nexus și a unor reguli de alocare a profitului care sã permitã impozitarea veniturilor obținute de companii în jurisdicții acolo unde acestea nu au prezențã fizicã dar desfãșoarã activitãți economice, în condițiile în care întreprinderea multinaționalã obține în jurisdicția respectivã venituri mai mari de 1 milion de euro. Pentru jurisdicțiile în care PIB-ul este mai mic de 40 de miliarde de euro, limita veniturilor a fost stabilita la 250.000 de euro.

CITEȘTE ȘI Proiectul de buget pe 2025: Bugete mai mari la Energie cu 161%, la Transporturi cu 19,7%, Educație +9,9%, Sănătate +35%, Apărare +10,2%. Pierd bani Dezvoltarea -12%, Agricultura -5,8%. Datele au fost anunțate de Profit.ro anterior

Prin Declarația Cadrului Incluziv adoptatã, din punct de vedere al Pilonului Unu, sau convenit urmãtoarele:

1) procentul de profit rezidual, definit ca profit care depãșește 10% din totalul veniturilor, care urmeazã a fi alocat cãtre jurisdicțiile de piațã, folosind o cheie de alocare bazatã pe cuantumul veniturilor, a fost stabilit la 25%.

2) introducerea unui mecanism de prevenire și combatere a disputelor între țãri privind Suma A și aspecte referitoare la Suma A care sã aibã caracter opțional și nu obligatoriu pentru jurisdicții în curs de dezvoltare care nu au sau au foarte puține cazuri de proceduri amiabile cu autoritãțile fiscale ale altor state.

3) coordonarea termenilor de aplicare a Pilonului Unu cu suspendarea/abrogarea mãsurilor unilaterale luate de diferite jurisdicții în vederea impozitãrii economiei digitale.

Pentru implementarea Pilonului Unu, OCDE a elaborat Convenția Multilateralã (CM), prin intermediul cãreia se vor aplica mai multe mãsuri, precum implementarea Sumei A sau abrogarea taxelor asupra serviciilor digitale introduse de anumite jurisdicții.

Convenția Multilaterală conține regulile necesare determinãrii și alocãrii Sumei A, eliminãrii dublei impuneri, ca și pentru o administrare fiscalã eficientã și simplificatã, pentru schimbul de informații, ca și pentru instituirea unui mecanism pentru prevenirea și soluționarea disputelor într-o manierã obligatorie pentru toate jurisdicțiile, asigurând astfel consistențã, certitudine și eficiențã în aplicarea aspectelor privind Pilonul Unu.

Textul Convenției Multilaterale a fost finalizat la nivelul OCDE urmând să fie deschis pentru semnare de către jurisdicțiile participante, după ce vor fi încheiate discuțiile în legătură cu Suma B referitoare la prețurile de transfer, care este un alt instrument al Pilonului I.

În procesul aderării la Convenția Multilaterală, jurisdicțiile participante, inclusiv România vor trebui să-și modifice legislația internă cu scopul implementării principiilor de realocare a profitului, conform Sumei A.