Guvernul estimează o creștere a cheltuielilor de personal cu 24%, respectiv cu 32 miliarde de lei, în acest an, potrivit analizei Profit.ro. Creșterea de 24% este cea mai ridicată începând cel puțin din 2008.
Pentru 2025, însă, cheltuielile cu salariile bugetarilor sunt programate să crească cu numai 3%, cu 5 miliarde de lei, potrivit calculelor Profit.ro.
De ce este important: Atunci când se ia decizia unei înghețări a salariilor pentru anul următor (de exemplu, 2025), acestea se mențin, de obicei, la nivelul înregistrat în luna decembrie a anului în curs (pentru acest exemplu, anul 2024). Cum o parte dintre salarii au fost majorate în 2024 și în cursul anului, nu doar la început, chiar și în cazul unei înghețări a salariilor, anvelopa cheltuielilor de personal pentru 2025 trebuie să fie ușor mai ridicată pentru a acoperi pentru un an întreg nivelul salariilor din decembrie 2024.
28 noiembrie - Profit Financial.forum
De asemenea interesant: O înghețare a salariilor bugetarilor la nivelul din 2024 nu ar reprezenta imediat o lovitură dură pentru aceștia, având în vedere creșterea exagerată a cheltuielii cu salariile în 2024. Pe termen lung, însă, un număr mare de majorări anuale cu procentaje reduse ar putea spori presiunea pentru bugetari. Din 2025 până în 2031 ponderea în PIB a cheltuielilor cu salariile ar trebui să scadă constant, cea mai mare ajustare fiind cea din 2025.
Ajustarea cheltuielilor de personal este o componentă majoră în planul fiscal pe șapte ani, necesară pentru reducerea deficitului.
O reformă a salarizării, prin legea salarizării unitare în sectorul public, se va aplica după ce deficitul coboară sub 5% din PIB în termeni ESA (estimat să se întâmple în 2029), dar cu încadrarea în anvelopa salarială luată în calcul în planul bugetar-structural.
O majorare de 3% ar fi cea mai redusă de la înghețarea salariilor din 2021, când în urma deciziei guvernului condus de Florin Cîțu, de a nu acorda creșteri de salarii în 2021, anvelopa salarială (cheltuiala totală a statului cu personalul) a urcat cu numai 1,8%.
Profit.ro nu are, la acest moment, informații privind o decizie a guvernanților de a îngheța salariile în 2025, însă calculele pe baza datelor disponibile în planul fiscal-structural arată o creștere foarte redusă a anvelopei salariale, care ar putea însemna în fapt o înghețare a acestei cheltuieli la nivelul din ultima lună din 2024.
Evoluția cheltuielilor de personal - calcule Profit.ro pe baza datelor din planul fiscal și a datelor Ministerului Finanțelor
| An | Sumă (mld. lei) | diferență față de an anterior (mld. lei) | % față de an anterior | % din PIB |
| 2025 (estimare) | 169,5 | +5 mld | +3% | 8,9% |
| 2024 (estimare) | 164,5 | +31,8 mld | +24% | 9,3% |
| 2023 | 132,7 | +15 mld | +12,8% | 8,4% |
| 2022 | 117,7 | +5,8 mld | +5,2% | 8,4% |
| 2021 | 111,9 | +1,9 mld | +1,8% | 9,4% |
| 2020 | 110 | +7,7 mld | +7,5% | 10,4% |
| 2019 | 102,3 | +16,2 mld | +18,8% | 9,7% |
| 2018 | 86,1 | +16,5 mld | +23,2% | 9% |
| 2017 | 69,6 | +12,5 mld | +22% | 8,1% |
| 2016 | 57,1 | +5 mld | +9,5% | 7,5% |
| 2015 | 52,1 | +1,7 mld | +3,2% | 7,3% |
| 2014 | 50,4 | +4,2 mld | +8,7% | 7,5% |
| 2013 | 46,2 | +5,4 mld | +13,5% | 7,2% |
| 2012 | 40,8 | +2,4 mld | +6,2% | 6,9% |
| 2011 | 38,4 | -4,4 mld | -10,1% | 6,9% |
| 2010 | 42,8 | -4 mld | -8,6% | 8,3% |
| 2009 | 46,8 | +1,2 mld | +2,4% | 9,5% |
| 2008 | 45,6 | +2,3 mld | +5,3% | 9,1% |
| 2007 | 43,3 | 8,4% |
Numărul bugetarilor a crescut marginal în 2024
Evoluția aparatului bugetar este un alt factor important în creșterea cheltuielilor de personal, dar în 2024, cel puțin pentru prima parte din an, numărul posturilor ocupate la stat a variat nesemnificativ.
Astfel, aparatul bugetar a scăzut în iunie cu 777 posturi față de luna mai și se situează la 1,293 milioane de posturi ocupate, potrivit datelor analizate de Profit.ro. Comparativ cu finele anului trecut, sistemul bugetar este pe plus cu numai 975 de posturi ocupate, după o primă jumătate a anului 2024 în care au fost consemnate patru luni de scădere (ianuarie, februarie, martie, iunie) și două luni pe plus (aprilie și mai).â
Aparatul bugetar se situează foarte aproape de pragul de 1,3 miloane de posturi ocupate. Sectorul public s-a mai situat peste 1,3 milioane în 2009, cu un maxim record de 1,398 milioane în 2008. Ajustările dure din 2009-2010, în cadrul împrumuturilor luate de la FMI (cum ar fi o angajare la șapte plecări), au condus la diminuarea aparatului bugetar la 1,266 milioane în 2010. Minimul a fost atins în 2014, la circa 1,18 milioane de bugetari, ulterior numărul de posturi fiind în creștere constantă.
La acest moment, cele mai recente date disponibile relevante privind numărul de bugetari sunt cele din luna iunie. În timpul lunilor de vară, din situația posturilor ocupate, raportată de către Ministerul Finanțelor, lipsește un număr mare de posturi de la Ministerul Educației, posturi care se ocupă din nou din toamnă.
Reforma sistemului de salarizare în sectorul public
Planul fiscal-structural prevede și o reformă a salarizării în sectorul public, pe baza Legii salarizării, prevăzută în PNRR.
Ce presupune reforma - Realizarea unei evaluări globale a impactului Legii privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, inclusiv a unei evaluări a impactului fiscal al noii legi; adoptarea și intrarea în vigoare a noului cadru juridic privind remunerarea funcționarilor publici. Noul cadru juridic va fi pus în aplicare, în același timp, pentru toate categoriile profesionale, pentru a se evita apariția unor noi dezechilibre în sistemul de salarizare din sectorul public, cu încadrare în anvelopa salarială luată în calcul în actualul plan bugetar-structural în funcție de spațiul fiscal care va fi permis de traiectoria de ajustare a deficitului bugetar în perioada de prognoză 2025-2031.
Această reformă va intra în vigoare atunci când deficitul bugetar în termeni ESA va fi de sub 5% din PIB, cu respectarea prevederilor legale privind Legea responsabilității fiscal-bugetare și cu încadrarea în anvelopa bugetară care a fost luată în calcul la elaborarea planului bugetar-structural pe termen mediu.
Reducerea graduală ca procent în PIB a cheltuielilor de personal de la nivelul de 9,3% din PIB în anul 2025 la 8,3% din PIB în anul 2031 acest lucru fiind posibil printr-o puternică moderare a creșterii cheltuielilor de personal fără a depăși limitele de cheltuieli de personal care sunt prevăzute în plan pentru perioada de prognoză 2025-2031 precum și cu respectarea legislației privind responsabilitatea fiscal-bugetară, introducerea indicatorilor de performanță în domeniul salarizării, normativelor de cheltuieli, dar și prin restructurarea sistemului de facilități acordate anumitor categorii de personal din sectorul public. Această moderare a creșterii cheltuielilor de personal este necesară ca urmare a creșterilor salariale care au fost acordate în sectorul public în anul 2024;
Reforma include următoarele măsuri
- Revizuirea coeficienților de ierarhizare pentru familiile ocupaționale: Revizuirea coeficienților de ierarhizare pentru diferitele familii ocupaționale asigură o structură salarială mai rațională, transparentă și echitabilă. Stabilind criterii clare pentru ierarhizarea diferitelor categorii profesionale din sectorul public, reforma reduce disparitățile salariale și ajută la alinierea plății cu responsabilitățile, experiența și calificările. Această restructurare sprijină reziliența economică prin asigurarea unei compensări corecte a angajaților din sectorul public și a unei motivații adecvate, reducând astfel riscul disputelor de muncă sau al ineficiențelor care ar putea perturba serviciile publice;
- Reintroducerea grilelor salariale pentru administrația locală: Reintroducerea grilelor salariale specifice angajaților din administrația locală, atât publici, cât și contractuali, creează o mai mare consistență în practicile de remunerare între diferitele niveluri de guvernare. Aceasta reduce riscul fragmentării și inegalității salariale, asigurând că angajații din administrația locală sunt tratați similar cu cei din administrația centrală. Un sistem transparent de grile salariale promovează echitatea și ajută la menținerea stabilității pieței muncii în sectorul public, contribuind la reziliența economică generală prin asigurarea unei livrări eficiente a serviciilor publice la toate nivelurile. Reforma garantează că modificările sistemului de remunerare sunt implementate simultan pentru toate categoriile ocupaționale, prevenind apariția dezechilibrelor sau discrepanțelor salariale între diferitele sectoare.
Această abordare unitară promovează echitatea și coeziunea în sectorul public, aliniindu-se cu Pilonul European al Drepturilor Sociale, care susține tratamentul egal, salariile echitabile și transparența în condițiile de muncă. Prin abordarea din timp a posibilelor disparități, reforma asigură că niciun grup de angajați din sectorul public nu este neglijat, contribuind la stabilitatea socială și o piață a muncii mai echitabilă; - Limitarea sporurilor la 20% din salariul de bază: Această măsură, aplicată uniform în toate funcțiile din sectorul public, limitează plățile excesive sau disproporționate ale sporurilor, asigurând că fondurile publice sunt utilizate mai eficient. Măsura ajută la prevenirea inflației salariale și promovează sustenabilitatea finanțelor publice, asigurând că remunerarea se bazează în principal pe salariile de bază, mai degrabă decât pe sporuri discreționare.
Limitarea sporurilor reduce, de asemenea, potențialul de abuz și asigură că remunerația este mai predictibilă și echitabilă pentru toți angajații. Aceasta contribuie la sustenabilitatea fiscală, asigurând că cheltuielile salariale din sectorul public rămân gestionabile și nu pun presiuni asupra bugetelor guvernamentale.
