Parlamentul a adoptat, miercuri seară, proiectul de buget pentru anul 2024 transmis de Guvern, aleșii suplimentând cu peste jumătate de miliard fondurile pentru bugetele locale destinate diverselor proiecte de infrastructură, cu circa 100 milioane lei pentru plata pensiilor speciale ale parlamentarilor, decise prin hotărâri judecătorești, precum și cu circa 38 milioane în plus pentru culte. În timp ce guvernanții au promis, chiar în legea bugetului, că anul viitor nu vor mai majora taxele și impozitele, amendamentele opoziției au fost respinse, iscând protestul parlamentarilor AUR care au părăsit plenul, în semn de protest că PSD și PNL nu au admis majorarea de 40% promisă profesorilor. USR a votat, de asemenea, împotriva proiectului de buget.
De asemenea, a fost adoptat proiectul Legii bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2024
Guvernul adoptase săptămâna trecută, la miezul nopții, proiectul de buget, ținta de deficit pentru anul următor fiind prevăzută la 5% din PIB, respăectiv 86,6 miliarde de lei. Pentru anul în curs, pentru care în Strategia Fiscal Bugetară Ministerul Finanțelor a estimat un deficit de 5,9% din PIB, majorat de la o țintă anunțată anterior de 5,5% din PIB, Executivul a transmis la finalul ședinței, jurnaliștilor prezenți la Guvern, că vizează o încadrare în 5,6-5,7% din PIB pentru acest an.
28 noiembrie - Profit Financial.forum
În Parlament au fost depuse peste 20.000, fiind admise mai puțin de o mie.
La discursul premierului Ciolacu, de marți seară, între parlamentarii AUR și cei de la UDMR a izbucnit un scandal în sala de plen, în timp ce George Simion și Diana Șoșoacă s-au jignit și s-au amenințat. Parlamentarii USR au venit în plen cu o serie de cutii de cadouri, roșii și galbene, pe care erau scrise mesajele: TAXE NOI și BUGET RECORD pentru SPECIALI, iar aleșii PSD i-au împiedicat să le afișeze în timp ce Marcel Ciolacu prezenta bugetul.
În timp ce premierul a declarat că ”nu vor crește taxele în anul 2024!”, liberalii au propus un amendament care a fost adoptat și care prevede că: ”pe parcursul exercițiului financiar 2024 nu se adoptă/aprobă acte normative cu intrarea în vigoare înainte de 01.01.2025, prin care se realizează creșteri ale cotelor de impozitare sau lărgirea bazelor de impozitare, în vigoare la data de 01.01.2024, se elimină sau se reduc facilități existente sau prin care se stabilesc alte impozite și taxe decât cele avute în vedere la fundamentarea veniturilor bugetului general consolidat”. De altfel, după votul final, Marcel Ciolacul a susținut că nu era nevoie de acest amendament, fiind suficient cuvântul său, respectiv cel al liderului PNL, Nicolae Ciucă, în acest sens.
Printre cele mai importante alocări de fonduri stabilite, la dezbaterea bugetului de către parlamentarii puterii, se numără 553 milioane lei pentru bugetele locale, circa 100 milioane lei în plus pentru Senat și Camera Deputaților în vederea plății pensiilor speciale și altor drepturi dispuse prin hotărâri judecătorești, respectiv 700 milioane lei în plus pentru la Fondul de rezervă la dispoziția Guvernului, luați din contribuția la UE. Totodată, APIA a primit 268 milioane lei din Fondul European de Garnatare Agroicolă (FEGA), pentru acordarea de despăgubiri către fermierii afectați de pierderi ale producției în perioada de implementare a PS 2023-2027. De asemenea, alți 38 milioane lei au fost alocați pentru spijinirea cultelor religioase.
Plenul reunit al Parlamentului a mai adoptat un amendament al UDMR care prevede alocarea a 10 milioane lei pentru un program dedicat învățării limbii și literaturii române, în timp ce mai toate amendamentele USR și AUR au fost respinse, parlamentarii AUR părăsind dezbaterea proiectului de buget după ce majoritatea nu a fost de acord cu majorarea cu 40% a salalriilor profesorilor.
CITEȘTE ȘI Un trader de energie din Serbia controlat de români a ajuns în Top 5 al profiturilor în țara vecină exportând curent în România. Presa de la Belgrad: ″Optimizare fiscală?″ UPDATE Compania: Nu aceasta e explicația!Bugetul pentru 2023 a fost construit inițial pe o țintă de deficit de 4,4% din PIB, dar aceasta s-a dovedit ulterior nerealistă, astfel că Guvernul a fost nevoit să ajungă la un acord cu Comisia Eropeană pentru majorarea țintei de deficit la circa 5,5% din PIB. România este singurul stat UE aflat în procedură de deficit excesiv și monitorizat astfel de către CE. În Strategia fiscal bugetară, publicată odată cu proeictul de buget, Guvernul a estimat un deficit cash de 5,9% din PIB pentru 2023.
Proiectul de buget pentru 2024 este construit pe un PIB estimat la 1.733,8 miliarde de lei (creștere reală de 3,4%) pentru anul următor, comparativ cu PIB prognozat la 1.583,5 miliarde de lei pentru anul 2023. Nominal, PIB pentru 2024 este cu aproximativ 150 miliarde de lei mai ridicat față de cel din 2023.
(Creditele bugetare reprezintă execuția curentă a bugetului, cheltuieli și plăți în contul angajamentelor existente, în timp ce creditele de angajament, referitoare la execuția multianuală a bugetului, sunt cheltuieli care pot fi angajate pentru anii următori)
Principalii indicatori pentru anul 2024
Situație estimare deficit bugetar
Din proiectul de buget
Primesc mai mulți bani în 2024
Ministerul Afacerilor Interne
Credite bugetare 27,38 miliarde lei, +646,2 milioane lei (2%)
Ministerul Transporturilor
Credite bugetare 30 miliarde lei, +6,4 miliarde lei (27%)
Ministerul Finanțelor
Credite bugetare 9,94 miliarde lei, +2,75 miliarde lei (38%)
Ministerul Finanțelor - Acțiuni Generale
Credite bugetare 65,89 miliarde lei, +9,6 miliarde lei (17%)
Ministerul Agriculturii
Credite bugetare 25 miliarde lei, +1,1 miliarde lei (5%)
Ministerul Apărării
Credite bugetare 35,3 miliarde lei, +24 milioane lei
Ministerul Dezvoltării
Credite bugetare 12,66 miliarde lei, +4,43 miliarde lei (54%)
Ministerul Justiției
Credite bugetare 3,02 miliarde lei, +93,8 milioane lei (3%)
Ministerul Mediului
Credite bugetare 2,94 miliarde lei, +932 milioane lei (46%)
Ministerul Educației
Credite bugetare 57,42 miliarde lei, +21,79 miliarde lei (61%)
Ministerul Sănătății
Credite bugetare 18,89 miliarde lei, +5,78 miliarde lei (44%)
Ministerul Culturii
Credite bugetare 1,37 miliarde lei, +265,96 milioane (24%)
Ministerul Public
Credite bugetare 1,67 miliarde lei, +152,1 milioane lei (10%)
Au alocări mai mici în 2024
Ministerul Muncii
Credite bugetare 52,28 miliarde de lei, -2,58 miliarde lei (-5%)
Ministerul Energiei
Credite bugetare 3,44 miliarde lei, -63%
MIPE
Credite bugetare 8,66 miliarde lei, -4,6 mld lei (-35%)