Parlamentul adoptă modificări fiscale: Urcă pragul deductibilității dobânzilor, veniturile din monedă virtuală rămân la impozitare 10%, firmele - clasificate după risc, Fiscul va băga din oficiu firme și persoane în sistem propriu de trimitere acte

Camera Deputaților a adoptat azi o serie de modificări fiscale cerute de mai mult timp de mediul de afaceri. În continuare, legea trebuie promulgată de președinte și publicată în Monitorul Oficial. Astfel, limita de deductibilitate a costurilor firmelor cu dobânzile va fi majorată la 1 milion de euro plus 30% din EBITDA, veniturile din transferul de monedă virtuală rămân să fie impozitate cu 10%, cota de TVA de 5% la transferul de locuințe nu va mai fi restricționată de suprafața terenului sau de achiziționarea unei singure locuințe cu TVA redusă, firmele vor fi clasificate în funcție de risc. Mai mult - Fiscul va putea înregistra din oficiu firmele și populația într-un sistem electronic de comunicare la distanță a documentelor, încă neprecizat (posibil SPV).

Înainte de a fi prezentată aici, informația a fost anunțată pe Profit Insider

Raportul cu amendamentele poate fi citit aici

Amendamentele aprobate au fost introduse de Ministerul Finanțelor, ANAF sau grupul deputaților PSD.

Deputatul Claudiu Năsui, membru al comisiei de buget-finanțe, a precizat pentru Profit.ro că, inițial, ministrul Finanțelor, Eugen Teodorovici, a prezentat marți, în comisie, în termeni foarte largi măsurile preconizate de Guvern, iar a doua zi, chiar înainte de plenul Camerei Deputaților (într-o ședință neanunțată public - n.red.), toate amendamentele au fost votate în bloc.

”În opinia mea, nu s-a respectat procedura de adoptare, pentru că amendamente nu au fost dezbătute în comisie. Ni le-au pus în față și au fost adoptate astfel într-o bătaie de joc totală, fără dezbatere, la prima vedere, deși sunt și lucruri bune în aceste amendamente, precum reduceri de taxe, cu care noi, USR, suntem de acord”, a spus deputatul USR.

Modificări introduse în Comisia de buget finanțe

1. a fost eliminată prevederea care scutea de impozit unitățile de învățământ preuniversitar și instituțiile de învățământ superior de stat și particular, acreditate, precum și cele autorizate, pentru veniturile obținute și utilizate, în anul curent sau în anii următori”. prevederea a fost eliminată întrucât nu a fost susținută de Ministerul Finanțelor.
2. limitele costurilor excedentare ale îndatorării cresc, ca urmare  a solicitărilor mediului de afaceri:
   • majorarea plafonului deductibil, de la 200.000 euro la 1 milion euro;
   • majorarea limitei de deducere în funcție de EBITDA, de la 10% la 30%;
   • reformularea prevederii referitoare la deducerea costurilor excedentare ale îndatorării în cazul în care baza de calcul are o valoare negativă sau egală cu zero, în sensul deducerii în limita plafonului, și în astfel de situații;.
3. În cazul sponsorizărilor acordate de microîntreprinderi, restricționate doar la entitățile nonprofit și unitățile de cult înscrise în Registrul entităților/unităților de cult pentru care se acordă deduceri fiscale, în urma discuțiilor dintre ONG-uri și autorități au fost identificate criteriile pentru încadrarea ONG-urilor în categoria celor care pot beneficia de finanțare
   • Registrul entităților/ unităților de cult pentru care se acordă deduceri fiscale se organizează de ANAF. Registrul este public și se afișează pe site-ul ANAF. Înscrierea în Registru se realizează pe baza solicitării entității, dacă sunt îndeplinite cumulativ, la data depunerii cererii, următoarele condiții:
     • desfășoară activitate în domeniul pentru care a fost constituită, pe baza declarației pe propria răspundere;
     • și-a îndeplinit toate obligațiile fiscale declarative prevăzute de lege;
     • nu are obligații fiscale restante la bugetul general consolidat, mai vechi de 90 de zile;
     • a depus situațiile financiare anuale, prevăzute de lege;
     • nu a fost declarată inactivă, potrivit art. 92 din Codul de procedură fiscală.
4. de asemenea, a fost extinsă posibilitatea, în cazul persoanelor fizice, de a sponsoriza cu 3,5% toate entitățile nonprofit, nu doar pe cele care sunt furnizori de servicii sociale acreditați cu cel puțin un serviciu social licențiat. Procentajul a urcat de la 2% la 3,5% în contextul transferului contribuțiilor integral în sarcina angajatului de la 1 ianuarie 2018, astfel că pentru a nu diminua în 2018 suma corespunzătoare procentajului de 2% în 2017 era necesară majorarea. În prezent, de procentajul majorat nu beneficiază ONG-urile care nu sunt furnizori de servicii sociale acreditați cu cel puțin un serviciu social licențiat.
5. Vor fi menționate expres veniturile  din transferul de monedă virtuală, încadrate și în prezent, în  categoria venituri din alte surse, pentru care obligația declarării veniturilor revine persoanei fizice prin Declarația Unică. Impozitul pe venit datorat se calculează de către contribuabil, pe baza Declarației unice, prin aplicarea cotei de 10% asupra venitului brut. (Acest tip de impozitare dezavantajează persoanele care obțin venituri din transfer de monedă virtuală, întrucât nu permite recunoașterea pierderilor)
   • Propunerea ANAF (și a mediului privat) are ca obiectiv îmbunătățirea conformării fiscale și clarificarea din punct de vedere al taxării:
     • pentru perioada 2016-2017, au fost estimate venituri totale de circa 90 milioane euro (405 milioane lei), cvasi-majoritatea obținute de persoane fizice, valoare căreia îi corespunde un impozit pe venit de aproximativ 14,3 milioane euro (64,8 milioane lei).
     • în 2018 au fost estimate venituri totale de circa 72 milioane euro (330 milioane lei), valoare căreia îi corespunde un impozit pe venit de aproximativ 33 milioane lei.
6. De asemenea, Comisia de buget-finanțe a propus schimbarea art. 287 lit. d) din Codul fiscal în sensul modificării momentului de la care este permisă ajustarea bazei de impozitare a TVA în cazul în care contravaloarea bunurilor livrate sau a serviciilor prestate nu se poate încasa ca urmare a falimentului beneficiarului.
   Această propunere are la bază decizia Curții de Justiție a Uniunii Europene în cauza C – 246/16 Di Maura, potrivit căreia articolul 11 secțiunea C alineatul (1) al doilea paragraf din A șasea directivă 77/388/CEE a Consiliului din 17 mai 1977 privind armonizarea legislațiilor statelor membre referitoare la impozitele pe cifra de afaceri – sistemul comun al taxei pe valoarea adăugată: baza unitară de evaluare, trebuie interpretat în sensul că un stat membru nu poate condiționa reducerea bazei de impozitare a taxei pe valoarea adăugată de caracterul infructuos al unei proceduri colective atunci când o astfel de procedură este susceptibilă să dureze mai mult de zece ani.
7. Pentru aplicarea cotei de reduse de TVA de 5% pentru livrarea de locuințe, singurele condiții vor fi ca acestea să aibă suprafața utilă de maximum 120 m2 și valoarea de maximum 450.000 lei, fără celelalte condiții suplimentare prevăzute de lege în prezent. Se propune eliminarea condiției ca terenul pe care este construită locuința să nu depășească 250 m2, precum și a condiției cu privire la achiziționarea unei singure locuințe supuse cotei reduse de TVA. Finanțele notează că impactul bugetar este negativ, dar afirmă cu nu-l pot calcula.
8. Clasificarea firmelor în funcție de risc
   ​Se propune introducerea unei noi reguli de conduită în administrarea creanțelor fiscale, respectiv procedura de administrare fiscală a creanțelor fiscale să se realizeze în funcție de clasa/subclasa de risc fiscal în care sunt încadrați contribuabilii, urmare analizei de risc efectuate de organul fiscal. Totodată, se propune reglementarea criteriilor generale în funcție de care să se stabilească clasa/subclasa de risc fiscal. Dezvoltarea claselor principale de risc în subclase de risc și dezvoltarea criteriilor generale în subcriterii, precum și procedurile de stabilire a subclaselor și subcriteriilor se aprobă prin ordin al președintelui ANAF. Prin ordin al președintelui ANAF se aprobă și procedurile de administrare corespunzătoare fiecărei clase/subclase de risc fiscal.
   • În cazul creanțelor fiscale administrare de organul fiscal central, procedurile de administrare se realizează în funcție de clasa/subclasa de risc fiscal în care sunt încadrați contribuabilii urmare analizei de risc efectuată de organul fiscal.
     • Contribuabilii se încadrează în 3 clase principale de risc, după cum urmează:
       • contribuabili cu risc fiscal mic;
       • contribuabili cu risc fiscal mediu;
       • contribuabili cu risc fiscal ridicat.
     • Criteriile generale în funcție de care se stabilește clasa/subclasa de risc fiscal sunt următoarele:
       • criterii cu privire la înregistrarea fiscală ;
       • criterii cu privire la depunerea declarațiilor fiscale;
       • criterii cu privire la nivelul de declarare ;
       • criterii cu privire la realizarea obligațiilor de plată către bugetul general consolidat și către alți creditori.
   • Procedura de soluționare a contestațiilor nu se realizează în funcție de clasa/subclasa de risc doar în raport de termenul de soluționare a contestației.
   • Analiza de risc se efectuează periodic, caz în care organul fiscal stabilește și clasa/subclasa de risc fiscal a contribuabilului, pe care o publică pe site-ul propriu.
   • Contribuabilul nu poate face obiecții cu privire la modul de stabilire a riscului și a clasei/subclasei de risc fiscal în care a fost încadrat.
   • Procedurile de administrare corespunzătoare fiecărei clase/subclase de risc fiscal se stabilesc prin ordin al președintelui ANAF.
9. În scopul comunicării actelor administrative fiscale emise de către Fisc, organul fiscal central poate să înregistreze din oficiu contribuabili/plătitorii în sistemul de comunicare electronică prin mijloace electronice de transmitere la distanță. Procedura de înregistrare din oficiu se aprobă prin ordin al ministrului finanțelor publice.
   Comunicarea actelor pentru contribuabili/plătitorii care au fost înregistrați din oficiu și nu au accesat sistemul de comunicare electronică în termen de 15 de zile de la comunicarea datelor referitoare la înregistrare se realizează doar prin publicitate (pe site ANAF, prin afișare pe ușă sau prin Poștă).”
10. Nu se consideră că un contribuabil înregistrează obligații fiscale restante în situația în care suma obligațiilor fiscale datorate de contribuabil/plătitor este mai mică sau egală cu suma de rambursat/restituit pentru care există cerere în curs de soluționare și cu sumele certe, lichide și exigibile pe care contribuabilul le are de încasat de la autoritățile contractante. În cazul emiterii certificatului de atestare fiscală se face mențiune în acest sens”.
11. Comisia a introdus și clarificări privind biletele de valoare, astfel încât să fie menținut tratamentul fiscal prevăzut de Codul fiscal, aplicabil biletelor de valoare și în prezent.