Operatorii din turism cer din nou legalizarea bacșișului, argumentând că astfel va fi stimulată forța de muncă din domeniu, măsură pe care au solicitat-o în mai multe rânduri și care a fost, inițial, aprobată, dar retrasă la scurt timp.
Grupul de Lucru pentru Turism din Coaliția pentru Dezvoltarea României, organizație care reprezintă și operatorii din domeniu, a reluat astăzi necesitatea modificării anumitor prevederi ce reglementează tratamentul fiscal al bacșișului în domeniul HORECA din România.
Ei susțin că Ministerul Finanțelor a renunțat la aplicarea reglementărilor privind bacșișul deoarece această măsură fusese adoptată în contextul controalelor ANAF. "Intenția nu a fost să reglementeze impozitarea bacșișului, ci să vină cu o soluție privind banii nefiscalizați, găsiți în casele de marcat", afirmă reprezentanții CDR.
Potrivit acestora, operatorii economici erau obligați să emită bonuri fiscale pentru bacșiș în condițiile în care reglementările nu au reușit să acopere toate situațiile posibile întâlnite în diferite domenii de activitate (livrarea la domiciliu, taximetria, cazarea în unități hoteliere ș.a.) și, de aceea, măsura nu a funcționat.
Pe de altă parte, însă, reprezentanții clienților se opun ca bacșișul să fie obligatoriu în hoteluri și restaurante, spunând că decizia de a da sau nu bacșiș trebuie să aparțină clientului. Mesajul a fost transmis în februarie, după ce Asociația Patronală a Hotelurilor și Restaurantelor din România (HORA) a anunțat că propune modificarea legislației privind veniturile obținute sub formă de bacșiș, solicitând ca acestea să fie evidențiate separat în bonul fiscal, însă fără a se supune cotei de TVA.
În urmă cu 4 ani, când Ministerul Finanțelor era condus tot de Teodorovici, au fost introduse o serie de reguli referitoare la fiscalizarea bacșișului, în care acesta era marcat pe un bon fiscal separat, dar prevederile au fost anulate după doar câteva luni din cauza unor dificultăți în aplicare.
În aprilie 2015, autoritățile au decis ca bacșișul să fie marcat pe un bon fiscal separat și să rămână la decizia angajatorului dacă sumele primite de angajați ca bacșiș vor fi păstrate de firmă sau vor fi distribuite angajaților. Ordonanța de urgență a Guvernului care introducea fiscalizarea bacșișului a fost publicată în 2015, la finele lunii aprilie, când Ministerul Finanțelor era condus, de o lună, tot de Eugen Teodorovici.
Noul sistem nu a rezistat însă prea mult, fiind eliminat tot în 2015, la începutul lui iulie, din cauza unor dificultăți în aplicare. De la acel moment, Finanțele au început să susțină că regimul fiscal al sumelor primite ca bacșiș de persoanele fizice ar fi reglementat, astfel de sume fiind considerate venituri din alte surse.