România trebuie să consolideze finanțele publice și să crească veniturile statului printr-o colectare mai eficientă a taxelor și impozitelor, dar și prin lărgirea bazei impozabile, astfel încât să dispună de resurse mai multe pentru domenii precum educația și sănătatea sau pentru investiții în infrastructură. De asemenea, este necesară o reformă a pensiilor, prevăzută de altfel în PNRR, și de eliminarea pensiilor speciale și a posibilității unor categorii de angajați din sectorul public de a se pensiona cu mult înainte de vârsta obișnuită, potrivit unui raport al Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE). Raportul reia multe dintre mesajele anterioare ale altor instituții internaționale, precum FMI sau Comisia Europeană, și menționează repetat PNRR ca fiind soluția la multe dintre problemele finanțelor publice și sistemului fiscal.
"În cadrul PNRR, autoritățile au inițiat o nouă reformă a sistemului de pensii. Fără o reformă, creșterea costurilor cu îmbătrânirea populației ar putea împinge datoria publică peste 100% din PIB până în 2040, în cazul în care aceste costuri nu ar fi compensate prin măsuri de consolidare. Aproximativ jumătate din datoria statului este în valută, iar nerezidenții dețin 40% din datorie, ceea ce expune România la șocuri, mai ales în contextul creșterii instabilității pe piețele financiare. Costurile de împrumut sunt de departe cele mai ridicate din UE, din cauza unei prime de risc peste medie. Aceasta reflectă percepția investitorilor referitoare la situația fiscală a României în raport cu alte state europene", se arată în raportul organizației.
În contexul consolidării fiscale, măsuri cum ar fi creșterea participării pe piața muncii și diminuarea muncii la negru sau gri pot întări semnificativ baza fiscală, potrivit OCDE. Organizația notează și că autoritățile au un spațiu amplu de eficientizare a cheltuielilor și de creștere a colectării.
Măsurile recomandate și impactul fiscal
Limitarea cheltuielilor cu pensiile
Reforma sistemului de pensii prevăzută în PNRR, planificată până la final de 2022, este esențială pentru un sistem mai sustenabil și mai echitabil. Fără o reformă, cheltuielile cu pensiile ar urma să crească cu circa 5% din PIB până în 2030, ca urmare a măsurilor introduse în 2019. Viitoarele creșteri ar trebui să fie legate mai strâns de fundamentele economice, se afirmă în raportul organizației.
"De asemenea, pensiile speciale, de care beneficiază mai multe categorii de angajați din sectorul public și care acoperă circa 3% din numărul total al pensionarilor, ar trebui eliminate, pentru a asigura un sistem mai echitabil și mai transparent. Posibilitatea pensionării foarte devreme a unor grupuri de angajați ar trebui reconsiderată", arată specialiștii instituției.
Raportul indica și creșterea vârstei de pensionare pentru femei la același nivel cu cel al bărbaților, precum și reducerea, chair eliminarea, stagiului minim de cotizare, de 15 ani, ca măsuri care ar crește participarea pe piața muncii și ar reduce inechitățile.
Un sistem fiscal mai eficient
Veniturile din taxe sunt reduse din cauza conformării slabe și a taxelor mici, potrivit OCDE. Schimbările fiscale majore introduse din 2017, printre care scăderea TVA, a impozitului pe venit și a contribuțiilor sociale au redus semnificativ nivelul taxării.
"În pofida unor progrese în ultimii ani, eficiența taxării este mult mai redusă în românia decât în alte state OCDE. Deficitul de încasare la TVA este cel mai ridicat din UE, iar acest aspect este determinat mai degrabă de conformarea redusă, decât de ratele mai mici, chiar dacă impactul acestei a doua componente a devenit mai mare în ultimele decenii. Îmbunătățirea colectării ar genera resurse suplimentare semnificative, estimate la 2,5% din PIB dacă eficiența ar fi îmbunătățită la nivelul din alte state din Europa Centrală și de Est", arată OCDE.
ANAF a inițiat unele reforme, cu efecte pozitive, care au continuat în pandemie cu o încurajare a serviciilor digitale.
Raportul OCDE notează programul de modernizare a ANAF prin PNRR, dar menționează că este nevoie de un angajament mai ferm în acest sens decât au avut politicienii în privința programului ratat de reformă a ANAF încheiat cu Banca Mondială în 2013, dar anulat în 2019.
"Încrederea redusă în instituții afectează conformarea fiscală. În România, un număr de factori complecși, printre care capacitatea scăzută de impunere a legii, evaziunea extinsă, scutirile fiscale pentru companiile mari și cheltuielile reduse pentru serviciile publice conduc la un sistem fiscal considerat inechitabil și care reduce disponibilitatea de a plăti taxe. Utilizarea de ordonanțe de urgență cu minimă consultare publică a diminuat încrederea publică în decidenți. Schimbăriel fiscale mai rare și evitarea scutirilor și amnistiilor fiscale fără justificare ar ajuta la redobândirea încrederii. Ar ajuta la conformare și promovarea unor mecanisme cum ar fi comportamentul fiscal din trecut care să diferenșieze și să recompenseze comportamentul responsabil"
Extinderea bazei fiscale este esențială pentru creșterea veniturilor
Regimurile fiscale speciale sau scutirile de taxe au fost uttiizate tot mai mult, cu introducerea a 26 de scutiri, stimulente și rate speciale în perioada 2013-2018. Acestea includ regimuri fiscale avantajoase, în special pentru microîntreprinderi și pentru unele sectoare, de exemplu construcțiile, precum și scutiri de la plata unor taxe legate de sectorul energiei. este necesară evaluarea acestora, iar PNRR include o serie de măsuri în acest sens, cum ar fi cele vizând revizuirea regimului pentru microîntreprinderi și taxarea angajaților din construcții.
Direcționarea către taxe cu impact mai redus asupra creșterii economice ar sprijini creșterea economică, arată OCDE, precizând că taxele pe proprietate au cel mai redus impact negativ. Ponderea acestora în total taxe este, însă, cu circa 3 puncte procentuale sub media UE, în bună măsură din cauza legăturii insuficiente dintre taxarea proprietății și valoarea acesteia. PNRR prevede măsuri și în acest sens.
Taxarea legată de mediu a crescut semnificativ, iar în 2019 reprezenta 8,3% din total taxe, cu aproximativ 3 puncte procentuale peste media OCDE. Comparativ cu taxarea din energie, veniturile din taxarea transportului rutier, poluării și utilizării resurselor sunt reduse. Venituri suplimentare din taxarea energiei ar trebui să fie utilizate pentru susținerea tranziției la energie regenerabilă, a tehnologiilor cu emisii reduse și pentru sprijinirea celor afectați puternic de politicile de mediu.
