Vânzările online în cadrul UE ajung anual la aproximativ 550 miliarde euro, aproximativ 96 miliarde euro provenind din vânzări transfrontaliere. Una dintre consecințele majore ale dezvoltării comerțului online este că legislația de TVA trebuie să țină pasul și să se adapteze evoluției afacerilor.
Articol transmis Profit.ro de catre Ramona Țariuc, director taxe Indirecte Deloitte România, si Dragoș Bădescu, senior consultant Taxe Indirecte Deloitte România.
Astfel, Consiliul European a adoptat în decembrie 2018 noul pachet legislativ privind vânzările de bunuri și servicii online în cadrul Uniunii Europene care va schimba radical regulile de TVA, implementarea sa urmând să aibă loc în două etape, respectiv în 2019 și 2021.
Odată ce modificările intră în vigoare, noul regim Mini One Stop Shop (MOSS) va avea un impact major pentru companiile care vând bunuri și servicii online, în special pentru cele care practică vânzări la distanță și cele care facilitează tranzacții online prin platforme sau interfețe electronice.
CITEȘTE ȘI Case de marcat cu jurnal electronic - Antifrauda începe în scurt timp controale riguroase. Ministerul Finanțelor este nemulțumit că firmele nu prea mai cumpără noile aparateSe așteaptă ca noile reguli să faciliteze accesul companiilor la un comerț european mai bun și să contribuie la reducerea semnificativă a costurilor cu raportarea/conformarea în diverse State Membre.
Prin urmare, este indicat ca în următoarea perioadă, atât companiile care au activități în domeniu, cât și cele care intenționează să aibă astfel de activități, să efectueze o analiză amănunțită pentru a putea beneficia de noile reguli de simplificare și pentru a se proteja de eventualele riscuri de TVA.
Ramona Țariuc, director taxe Indirecte Deloitte România
Cum funcționează MOSS?
Regimul MOSS (valabil încă din 2015) este aplicabil furnizorilor de servicii electronice de telecomunicații, radiodifuziune sau televiziune („furnizori de servicii pe cale electronică”) către clienți persoane fizice/ neimpozabile („servicii B2C”).
Prin optarea aplicării regimului MOSS, furnizorii de servicii pe cale electronică nu mai sunt obligați să se înregistreze în scopuri de TVA în fiecare stat membru al clienților săi către care prestează servicii și au posibilitatea de a folosi codul de TVA din statul membru în care sunt stabiliți.
CITEȘTE ȘI Teodorovici, pentru Profit.ro: Extinderea termenului pentru Declarația Unică va fi semnată de Guvern săptămâna viitoare și publicată rapid în Monitorul OficialPractic, furnizorii de servicii pe cale electronică B2C care aplică MOSS:
- colectează TVA în funcție de cota TVA aplicabilă statului membru în care se află consumatorii lor;
- declară TVA colectată pentru fiecare stat membru printr-o declarație specială pusă la dispoziție pe platforma online a statului membru unde sunt stabiliți;
- plătesc TVA colectată într-un cont special alocat de către autoritățile statului membru în care sunt stabiliți, respectiv, urmând ca respectivul stat membru să aloce plățile către fiecare stat membru în cauză (în funcție de cota aplicabilă);
Dragoș Bădescu, senior consultant Taxe Indirecte Deloitte România
Ce se schimbă?
Începând cu ianuarie 2019 au loc schimbări minore, însă binevenite pentru furnizorii de servicii pe cale electronică și anume:
- Introducerea plafoanelor
În trecut, sistemul nu prevedea un plafon pentru aplicarea MOSS. Indiferent de volumul vânzărilor, furnizorii care aveau obligația colectării taxei ar fi trebuit să se înregistreze în statul membru de consum, suportând costuri semnificative privind conformarea fiscală în fiecare stat membru.
Începând cu 1 ianuarie 2019 este instituit plafonul de 10.000 euro. Astfel, pentru furnizorii de servicii pe cale electronică, cu o cifră de afaceri până în 10.000 euro/an provenită din serviciile B2C oferite, locul prestării serviciilor va fi considerat în statul membru de stabilire al furnizorilor. Altfel spus, pentru vânzările până în pragul de 10.000 euro/an se va aplica și plăti TVA din statul membru în care furnizorii de servicii sunt stabiliți.
CITEȘTE ȘI ULTIMA ORĂ Termenul de depunere a Declarației Unice - extinsPrin introducerea acestui plafon se așteaptă ca două treimi dintre furnizorii care aplică MOSS în prezent să nu mai fie obligați să îl aplice.
În plus, dacă cifra de afaceri provenită din totalul acestor vânzări nu depășește pragul de 100.000 euro/an, furnizorii de servicii vor putea furniza doar un singur element probatoriu care să demonstreze locul în care este stabilit clientul (până în prezent erau necesare două elemente, indiferent de cifra de afaceri).
- Simplificarea procedurii de facturare
Furnizorii de servicii electronice care utilizează MOSS nu mai sunt obligați să respecte normele de facturare din fiecare stat membru de consum (i.e. unde se află clienții săi), fiind aplicabile numai regulile de facturare din statul membru de identificare pentru MOSS.
Această prevedere vine în susținerea altor inițiative cu privire la un regulament unic de facturare în interiorul UE.
- Extinderea aplicării MOSS și de către persoane nestabilite în cadrul UE
O persoană impozabilă nestabilită în cadrul UE, dar care este înregistrată în scopuri de TVA/obligată să se înregistreze în scopuri de TVA într-un Stat Membru, poate folosi MOSS (pentru persoane impozabile Non-UE).
CITEȘTE ȘI De ce tot cade siteul ANAF - 900.000 de români și firme folosesc prin SPV serviciile online ale ANAF, dar serverele sunt vechi și nu fac fațăÎncepând cu 2021 au loc schimbări majore, dintre care amintim
- Extinderea aplicării MOSS pentru vânzarea de bunuri la distanță, precum și pentru furnizarea de servicii către persoane neimpozabile (în cadrul UE);
- Extinderea plafonului de 10.000 euro (menționat mai sus pentru servicii) pentru vânzările la distanță de bunuri;
- Extinderea aplicării MOSS și de către persoane impozabile nestabilite în cadrul UE (în anumite condiții);
- Eliminarea plafonului de 22 euro aplicabil scutirii de TVA în cazul importului de bunuri;
Concluzii
Prin introducerea acestor modificări, Comisia Europeană urmărește, pe de o parte, alinierea „procedurilor” pentru a face tranzacționarea pe piață unică UE similară celei în Statul Membru de reședința a companiilor implicate și, pe de altă parte, reducerea poverii administrative și implicit a costurilor suportate de aceste companii (pentru înregistrare/conformare în diverse State Membre).
Rămâne de văzut cum va implementa și România noile modificări ale Comisiei și, mai ales, cum va reuși să se alăture celorlalte state membre în acest trend al digitalizării.