Adoptarea intempestivă de măsuri fiscale în regim de urgență în mod nejustificat economic și netransparent precum OUG 114, atractivitatea scăzută a unor stimulente fiscale care până la urmă există doar pe hârtie, nearmonizarea la timp a legislației fiscale cu cea contabilă, lipsa digitalizării la ANAF, dar și lipsa transparenței în ce privește controalele derulate de Fisc sunt unele dintre principalele motive de nemulțumire ale marilor companii prezente în România, potrivit unui sondaj derulat de Camera de Comerț Americană (AmCham) România, asociație ce reunește peste 430 de companii americane și românești.
AmCham a derulat în iulie-august 2019 un sondaj în rândul companiilor membre pentru a evalua percepția acestora cu privire la principalele măsuri de politică fiscală, și modul în care acestea afectează deciziile de investiții și derularea afacerilor în România.
Politica fiscală este una din principalele direcții strategice ale agendei AmCham Romania, iar răspunsurile celor 128 de companii membre care au participat la acest sondaj confirmă observațiile și recomandările pe care AmCham le înaintează decidenților în domeniul fiscal.
“Deși politica fiscală a fost întotdeauna în centrul atenției mediului de afaceri, în ultimii ani importanța sa a crescut ca rezultat al modificărilor frecvente cu care ne-am confruntat, al inițiativelor care au fost lansate de multe ori doar la nivel de intenție în spațiul public, și, dacă ne referim doar la ultimele 12 luni, datorită măsurilor fiscale, unele impuse în mod netransparent, altele îndelung discutate cu decidenții, dar încă neadoptate” a declarat Ionuț Simion, Președintele AmCham Romania și al grupului de lucru AmCham dedicat fiscalității.
În contextul acestui demers, la capitolul avantaje ale politicii fiscale, s-au evidențiat:
- Cota unică, în continuare cel mai apreciat avantaj competitiv oferit de România, în opinia a 75% dintre respondenți, urmată de impozitul de 5% pe dividende, prezentă în opțiunile a 70% dintre respondenți.
- Stimulentele fiscale, apreciate ca fiind favorabile de 60% dintre participanții la sondaj dar care pot deveni un dezavantaj pentru investitori în lipsa implementării din cauza imaterialității sau dificultăților practice, deși sunt un element care ar putea contribui la consolidarea uneia dintre cele mai valoroase industrii – cea de software.
- Armonizarea legislației fiscale cu legislația europeană, considerată de 58% dintre respondenți un element de stabilitate și predictibilitate.
- Legislația pentru regimul de holding, 30%.
În ce privește neajunsurile legislației fiscale, cele mai multe răspunsuri au plasat pe primele poziții:
- Atractivitatea scăzută a stimulentelor fiscale, cu 64%, fiind vorba în special de stimulentele pentru activități de cercetare-dezvoltare-inovare care există doar pe hârtie, fără a fi implementate în practică, în ciuda insistențelor mediului de afaceri și a beneficiilor pe care le-ar aduce României.
- Adoptarea intempestivă de măsuri fiscale în regim de urgență în mod nejustificat economic și netransparent precum OUG 114/2018, este considerată de peste 61% dintre respondenți principalul neajuns care afectează încrederea în mediul investițional din România.
- Nearmonizarea la timp a legislației fiscale cu cea contabilă, 57%.
- Neplafonarea CAS și CASS se menține, cu 52% în topul neajunsurilor, mediul de afaceri solicitând de fapt o corelare echitabilă a valorii și calității serviciilor de sănătate pe care asigurații le pot accesa în contul contribuțiilor pe care le achită.
Întrebările din sondaj au vizat de asemenea principalele neajunsuri ale administrației fiscale care constituie o barieră pentru investiții suplimentare și pentru mediul de afaceri în general.
- Răspunsurile la această întrebare plasează, cu peste 85% dintre răspunsuri, lipsa digitalizării ANAF în topul neajunsurilor. Deși este un deziderat comun pentru mediul de afaceri și decidenți, semnalarea de către majoritatea respondenților a acestui aspect transmite urgența nevoii de modernizare prin digitalizare a infrastructurii administrației fiscale, o condiție esențială pentru creșterea gradului de colectare a veniturilor bugetare.
- Un procent foarte ridicat de respondenți, de peste 80%, reclamă lipsa de cooperare, și chiar agresivitate din partea autorităților fiscale, a căror remediere o vedem posibilă prin digitalizare care va reduce numărul interacțiunilor directe dintre autoritate și contribuabili, și prin asumarea de către ANAF a unui rol de prevenție și educare a contribuabililor.
- Aproape jumătate dintre participanții la sondaj au inclus în aceeași categorie a neajunsurilor, netransparența privind criteriile de risc și modalitatea de selectare a contribuabililor pentru control (57%), procesul complex de confomare fiscală (53%) și nerespectarea prevederilor legale privind modificarea legislației fiscale (41%).
Cu privire la măsurile recomandate în vederea îmbunătățirii legislației fiscale, selecția acestora se menține în zona rezolvării deficiențelor semnalate prin răspunsurile la întrebările anterioare, după cum urmează:
- Predictibilitatea procesului de adoptare a măsurilor de politică fiscală, 82%.
- Transparența și stabilitatea politicii fiscale, 76%.
- Reducere a evaziunii fiscale prin digitalizare și alte măsuri de combatere a evaziunii, 72%.
- Modernizarea ANAF, 61%.
- Strategie de stimulare a investițiilor cu valoare adăugată mare, 50%.
Referindu-se la recomandarea legată de strategia de stimulare a investițiilor, Mihai Faur, reprezentant al UiPath, companie membră AmCham Romania, a punctat în intervenția sa că “în timp ce noi stagnăm, statele care înțeleg oportunitățile economiei digitale și provocările actuale își adaptează legislația fiscală pentru atragerea și favorizarea modelelor de afaceri bazate pe inovație și valoare adăugată mare. Dacă România nu va lua urgent măsuri pentru a atrage funcțiile importante ale modelelor de afaceri contemporane – adică să se îndrepte către tehnologie și activități de cercetare-dezvoltare, veniturile fiscale alocate vor fi drastic reduse în comparație cu statele ce oferă un cadru național complex favorabil investițiilor.”
Conform aceluiași sondaj, calitatea dialogului dintre contribuabili și factorii de decizie în ceea ce privește măsurile legislativ-fsicale este apreciată ca fiind slabă de peste 67% dintre respondenți, și la fel comunicarea dintre contribuabili și ANAF (61%).
“Semnalele pe care membrii comunității AmCham le transmit prin intermediul acestui sondaj relevă câteva teme recurente care se evidențiază atât ca dezavantaje dar și ca oportunități doar dacă vor fi corect înțelese și abordate fără întârziere. Mesajul AmCham Romania este că digitalizarea administrației fiscale este o urgență pentru o administrare eficientă a activitităților economice și pentru creșterea calității veniturilor la buget, și mai ales pentru asigurarea relevanței României pentru noile modele de afaceri”, a concluzionat Alex Milcev, reprezentantul EY Romania în grupul de lucru pentru fiscalitate din cadrul AmCham Romania.
