Cele mai mari 3.000 de companii din România, în foarte mare parte firme controlate de grupuri străine, au generat în primele nouă luni ale anului trecut, conform ultimelor date, analizate de Profit.ro, peste 40% din veniturile fiscale ale statului, venituri colectate de ANAF. Cele 3.000 de companii furnizează mai mult de jumătate din tot impozitul pe profit colectat de stat de la cele peste 104.000 de companii incluse la acest tip de impozitare, relevă date ale Fiscului. Guvernanții au criticat vehement în ultimele luni câștigurile declarate de "multinaționalele" ca fiind prea reduse și le-au folosit ca argument pentru introducerea recentă a unor noi taxe, taxe care vor fi plătite însă și de companii românești, unele controlate chiar de stat.
23 aprilie - Profit News TV - Maratonul de Educație Financiară. Parteneri: 123 Credit, ARB, BCR, BRD, CEC Bank, PAID, XTB
25 aprilie - MedikaTV - Maratonul Sănătatea Digestiei
27 mai - Eveniment Profit.ro Real Estate (ediţia a IV-a) - Piața imobiliară românească sub aspectul crizei occidentale
Lista marilor contribuabili include, potrivit datelor recente disponibile pe siteul ANAF, aproape 3.000 de companii, cele mai mari din România. În proporție foarte mare, cele mai multe dintre aceste companii fac parte din grupuri străine, după cum afirmă chiar și cei care critică "multinaționalele" active în România.
Lista, în cea mai recentă formă publicată de ANAF, este disponibilă aici.
De ce este important: Din datele publicate de Fisc, reiese importanța sistemică a marilor companii în bugetul statului, precum și faptul că acestea au o pondere foarte ridicată și în veniturile din impozit pe profit colectate de ANAF.
Mai este important: Sumele obținute depind și de capacitatea Fiscului de a colecta și de a împiedica practicile sofisticate ale marilor companii de a transfera din profituri în alte state, dar și practicile mai rudimentare ale companiilor mai mici de a ascunde venituri și câștiguri, cum ar fi plățile la negru.
Cele 3.000 de mari companii sunt administrate de o direcție specială din cadrul ANAF, Direcția Generală de Administrare a Marilor Contribuabili (DGAMC). În administrarea DGAMC intră și sediile secundare ale acestor mari companii, dar numai cele din București și Ilfov.
| ianuarie-septembrie 2017 | ianuarie-septembrie 2018 | ||
|---|---|---|---|
| Venituri DGAMC | 68,48 miliarde lei | 75 miliarde lei | +9,5% |
| Venituri totale ANAF | 155,65 miliarde lei | 177,6 miliarde lei | +14,1% |
| 44% | 42,2% | ||
| impozit profit DGAMC | 5,35 miliarde lei | 5,87 miliarde lei | +9,7% |
| impozit profit ANAF | 10,62 miliarde lei | 10,92 miliarde lei | +2,8% (*) |
| 50,4% | 54% | ||
| plătitori de impozit profit (activi fiscal) | 136.497 | 104.104 |
Statul a majorat la începutul anului trecut plafonul pentru impozitarea în regim de microîntreprindere, astfel că un număr mare de firme a trecut de la impozit pe profit la impozit pe venit, ceea ce explică scăderea numărului de plătitori.
Mijloacele limitate ale ANAF de a colecta eficient
Despre capacitatea redusă a ANAF de a colecta eficient taxe și impozite, Profit.ro a scris în mod repetat. Astfel, Fiscul și Ministerul Finanțelor funcționează pe o infrastructură IT compusă din peste 1.900 de servere achiziționate în perioada 1998-2017, încărcate în prezent la 99,9% din capacitate, potrivit unui document analizat de Profit.ro. Platforma IT are un grad de uzură fizică și morală avansată, cu tehnologii vechi și capacități foarte reduse față de necesități. În plus, acum sunt utilizate de către Finanțe și instituțiile din subordine, preponderent ANAF, circa 500 de aplicații, dezvoltate în timp fără nicio strategie, în diversele tehnologii hardware și software disponibile la momentul respectiv.
Dacă la dotare tehnică ANAF este mai de deceniul trecut, în ce privește specialiștii necesari pentru a combate practicile complexe de evitare fiscală, agenția face progrese rapide în ultimii ani, mai ales în ce priveșgte controlul dosarului prețurilor de transfer. Fiscul a ajuns, astfel, să aibă câteva sute de angajați pe acest segment respectați și de marile firme de consultanță.
De altfel, practicile multinaționalelor invocate recent de guvernanți ca metode de scoatere a profitului din țară se încadrează în categoria de tranzacții pentru care companiile trebuie să pregătească dosarul prețurilor de transfer.
Dosarul prețurilor de transfer este documentația întocmită de firmă pentru a justifica prețurile din tranzacțiile cu părțile afiliate, pentru a demonstra că au fost realizate respectând "prețul pieței".
