Un proiect de lege inițiat anului trecut de parlamentari UDMR și PSD propunea obligarea tututor angajatorilor să organizeze activitatea de resurse umane și salarizare fie prin desemnarea unor angajați proprii, cu competențe certificate în domeniu, fie prin contractarea unor servicii externe specializate. Parlamentul, prin votul final al Camerei Deputaților, a respins însă marți această obligație ce ar fi revenit firmelor, care vor putea opta să-și organizeze intern activitatea de resurse umane prin asumarea atribuțiilor specifice sau prin identificarea unui angajat care să aibă astfel de atribuţii.
Înainte de a fi prezentată aici, informația a fost anunțată cu mult înainte pe Profit Insider
Senatorii din comisia de muncă, primii care au discutat inițiativa, eliminaseră anul trecut din proiectul de modificare a Codului Muncii obligația menționată, după ce și Guvernul a semnalat că ar conduce la creșterea cheltuielilor pentru angajatori, în special angajatorii mici și mijlocii.
Autorii proiectului afirmă că măsura ar preveni astfel completarea eronată a REVISAL sau, mai grav, necompletarea acestuia, fapte care pot conduce la pierderea vechimii în muncă a salariaților, la pierderea drepturilor de asigurări sociale sau la sancționarea angajatorului pentru muncă nedeclarată.
Inițiatorii arată că în Codul Muncii nu este reglementată activitatea de resurse umane și, prin urmare, orice persoană, chiar și fără pregătire în domeniu, poate completa în registru (REVISAL) și - mai mult decât atât - orice firmă, indiferent dacă este sau nu autorizată, indiferent dacă deține sau nu angajați competenți, poate să presteze servicii de resurse umane.
În practică, remarcă totodată autorii proiectului, această activitate există la nivelul fiecărui angajator, organizată intern sau extenalizată către prestatori de servicii, dar fără a avea un cadru legislativ adecvat și fără a putea atrage răspunderea persoanelor care comit erori cu consecințe deosebit de grave ce afectează dreptul la pensii și alte asigurări sociale ale salariaților.
Noul articol care fusese propus a fi introdus în Codul Muncii era următorul:
(1) Fiecare angajator are obligația de a organiza activitatea de resurse umane și salarizare.
(2) În vederea realizării activităților de resurse umane și salarizare, angajatorul desemnează, dintre proprii angajați, una sau mai multe persoane. Salariatii desemnați trebuie să aibă, în principal, atribuții privind administrarea de personal și salarizare stabilite prin fișa postului.
(3) Dacă la nivelul angajatorului nu există personal care să dețină competențe certificate în resurse umane și salarizare, acesta contractează servicii externe specializate.
(4) Serviciile externe specializate în resurse umane și salarizare se pot presta individual sau în societăți, care au ca obiect de activitate managementul forței de muncă, conform clasificării CAEN și sunt coordonate de către un expert în legislația muncii.
Senatorii din comisia de specialitate eliminat în totalitate toate aceste prevederi, după ce și Guvernul a transmis parlamentarilor că astfel de măsuri sunt inoportune.
”Considerăm că reglementarea prin lege a unei asemenea obligații ar conduce la creșterea cheltuielilor pentru angajatori, în special angajatoriimici și mijlocii, și nu ar rezolva problema legată de conștientizarea obligației de a respecta legea, întrucât angajatorii vor fi tentați să încheie contracte de prestări de servicii cât mai avantajoase pentru ei din punct de vedere financiar, care nu le poate garanta un salt calitativ în ceea ce privește organizarea activității de resurse umane și salarizare”, arată Executivul, apreciiind că dispozițiile propuse contravin Constituției României.
Mai mult, Guvernul subliniază că noul sistem informatic al Inspecției Muncii va permite completarea on-line a registrului de către angajatori, precum și posibilitatea ca salariatul sau fostul salariat să solicite accesul individual la datele personale din registru.
De asemenea, mai subliniază Executivul, prevederile nu țin cont de capacitatea financiară a microîntreprinderilor și întreprinderilor mici și mijlocii, de caracterul predominant al acestora pe piața locală, impunând costuri și sarcini excesive, cu impact direct asupra competitivității acestora.
Conform statisticilor, 88% din numărul unităților active din România în anul 2016 aveau mai puțin de 10 angajați, cumulând 21% din angajații din economie, amintește Guvernul.
Ajuns la Camera Deputaților, forul decizional în domeniu, textul proiectului a fost modificat astfel:
”Fiecare angajator are dreptul de a-şi organiza activitatea de resurse umane şi salarizare, în următoarele moduri: a) prin asumarea de către angajator a atribuțiilor specifice; b) prin desemnarea unuia sau mai multor angajați căruia să îi repartizeze, prin fişa postului, atribuţii privind activitatea de resurse umane şi salarizare; c) prin contractarea unor servicii externe specializate în resurse umane și salarizare”.
În cazul contractării unor servicii externe specializate în resurse umane și salarizare, acestea vor fi coordonate de către un expert în legislaţia muncii, mai prevede proiectul, celelalte prevederi inițiale fiind eliminate.
Membrii comisiei de muncă, autorii amendamentelor, arată că au reformulat prevederile inițiale ”astfel încât angajatorul să nu fie obligat să îşi organizeze activitatea de resurse umane, dar să aibă dreptul de a-şi organiza activitatea de resurse umane prin asumarea atribuțiilor specifice, sau prin identificarea unui angajat care să aibă astfel de atribuţii ori să poată opta pentru contractarea externă a acestor servicii”.
În proiectul de modificare a Codului Muncii, a mai fost introdusă posibilitatea părților de a stabili prin contractul individual de muncă opțiunea soluționării pe cale amiabilă a conflictelor individuale de muncă, mai înainte de se adresa justiției, în scopul soluționării rapide a acestora și degrevării instanțelor de judecată.
Proiectul a fost adoptat prin vot final de Camera Deputaților, iar pentru a intra în vigoare mai trebuie promulgat de șeful statului.
