Președintele Iohannis a retrimis Parlamentului spre reexaminare proiectul de lege prin care dreptul de proprietate asupra terenurilor Romexpo ar fi transmis în mod gratuit Camerei de Comerț și Industrie a României, care le deține acum doar în folosință gratuită. Măsura a fost prevăzută într-un proiect de lege inițiat de PMP, dar susținut atât de PSD, cât și de PNL.
La Romexpo este pregătită o investiție de aproape 3 miliarde euro - anunțată în premieră de Profit.ro - în cel mai mare plan din București și unul din cele mai mari în România: cele mai înalte clădiri, cea mai mare piață, cel mai mare coworking.
De ce este important: Camera de Comerț si Industrie a României beneficiază, pentru o perioadă de 49 de ani, până în anul 2053, de un drept de folosință gratuită asupra terenurilor corespunzătoare Complexului Expozițional Romexpo constituit din construcțiile aflate în proprietatea Romexpo și amplasate pe terenul acordat în folosință gratuită Camerei de Comerț și Industrie a României.
Romexpo a ajuns la o înțelegere cu dezvoltatorul ieșean Iulian Dascălu, generând nemulțumirea NEPI Rockastle, de asemenea interesat de proiect.
În toamna anului trecut, Coaliția pentru Dezvoltarea României (CDR), o organizație reprezentativă a mediului de afaceri, a transmis că dezaprobă decizia Parlamentului României de a transfera cu titlu gratuit un teren cu suprafața de 46 ha din zona de nord a Capitalei din proprietatea statului în proprietatea unei entități private. Potrivit CDR, decizia este lipsită de fundament economic, de transparență procedurală într-un moment în care economia României traversează o perioadă dificilă, ceea ce conferă acestei decizii un caracter îndoielnic și ridică semne de întrebare privind corectitudinea întregului proces, indiferent care ar fi numele beneficiarului.
Acum, solicitarea președintelui vine după publicarea, la începutul acestei luni, a deciziei Curții Constituționale, care a admis sesizare de neconstituționalitate asupra proiectului formulată de deputați aparținând grupurilor parlamentare ale USR, UDMR.
Șeful statului invocă decizia Curții, instanța constituțională precizând că finalitatea legii constă în valorificarea în condiții optime a bunurilor proprietate privată a statului, prin dezvoltarea unor proiecte social-economice, ale căror implicații imprimă o direcție de politică economică a statului pe care legiuitorul o consideră adecvată.
Din această perspectivă, constrângerile din proiext nu sunt suficiente pentru asigurarea punerii în aplicare a proiectului de dezvoltare, arată Iohannis.
”În plus, considerăm că valoarea economică foarte mare a terenurilor vizate de legea supusă reexaminării impune din partea Parlamentului o analiză cu atât mai riguroasă, astfel încât activitatea de administrare a proprietății private a statului să fie una diligentă, judicioasă, conformă interesului public general, să respecte normele legale în vigoare și să nu fie ea însăși generatoare de prejudicii.
Pe cale de consecință, fără a aduce în discuție aspectele care vizează oportunitatea deciziei de a acționa într-un mod sau altul în materie de exercitare a dreptului de proprietate privată a statului, considerăm că rămâne în sarcina legiuitorului obligația ca, în momentul în care stabilește că transferul de proprietate supus discuției reprezintă o direcție de dezvoltare socio-economică adecvată, să reglementeze prin lege și un mecanism juridic de natură să ofere garanții suficiente cu privire la rezultatele urmărite”, arată șeful statului.
În acest context, șeful statului mai subliniază că stabilirea interdicției de vânzare, de ipotecare, ori de schimbare a destinației nu poate avea valoarea unei garanții suficiente.
Proiecut de lege, semnalat de Profit.ro încă de la inițierea acestuia, a fost adoptat în septembrie anul trecut și viza o modificare mai largă a Legii camerelor de comerț, plecând de la situația centrului expozițional Romexpo.
Autorii proiectului arată însă că, în baza legislației actuale, Camera de Comerț și Industrie a României nu poate valorifica dreptul său de folosință gratuită în vederea demarării ”amplelor obiective investiționale propuse”, autorizațiile de construire/desflințare fiind acordate doar titularilor de drepturi reale principale.
Prin urmare, proiectul prevedea inițial transmiterea cu titlu gratuit a acestor terenuri în proprietatea Camerei de Comerț, sub condiția neschimbării destinației și înstrăinării acestora pentru 30 de ani.
”Noua dezvoltare aferentă zonei Complexului Expozițional Romexpo este gândită ca un parc expozițional permanent cu funcțiune multiplă, cu capacitatea de a concentra evenimentele expoziționale majore, naționale și internaționale, prin poziția strategică în centrul de business al capitalei României, constituind punctul de întâlnire pentru publicul larg, oamenii de afaceri, reprezentanții mediului guvernamental și legislativ, academic, asociativ, profesional, al cercetătorilor etc. Pavilionul Central Romexpo va fi parte integrantă a noii dezvoltări, care are premisele de a avea un impact major asupra traiectoriei de evoluție a capitalei, precum și potențialul de a transforma Bucureștiul într-unul dintre principalele puncte de destinație pentru întreaga Europă”, susțin inițiatorii proiectului.
Proiectul de lege a fost propus în Senat pentru respingere de către comisia de industrii, dar fiind retrimis la comisie pentru un raport suplimentar, în cele din urmă, a fost adoptat în mod tacit în luna iulie.
În Camera Deputaților, PSD și PNL au căzut de acord să îl voteze în prima ședință de vot a noii sesiuni legislativ. Astfel, formei adoptate în comisia de industrii, a cărei propunere a fost adoptată și de comisia juridică a Camerei Deputaților, forma adoptată a proioectului prevede dispozițiile de mai jos.
(1) Terenurile proprietate privată a statului transmise în folosinţa gratuită a Camerei de Comerț și Industrie a României până la data intrării în vigoare a prezentei legi, care nu sunt revendicate, se transmit cu titlu gratuit în proprietatea Camerei de Comerț și Industrie a României, în vederea desfăşurării exclusiv a activităţii specifice cu caracter de continuitate.
(2) În cazul terenurilor menţionate la alin.(1) pentru care există cereri de restituire în curs de soluţionare, transmiterea cu titlu gratuit a dreptului de proprietate către Camera de Comerț și Industrie a României se face numai după clarificarea regimului lor juridic.
(3) Guvernul României, prin Secretariatul General al Guvernului, emite, în termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi, hotărârea prin care se transmite cu titlu gratuit dreptul de proprietate pentru terenurile prevăzute la alin.(1) şi, respectiv, în termen de 30 de zile de la data soluţionării definitive a cererilor de revendicare, pentru terenurile prevăzute la alin.(2).
(4) Terenurile dobândite de Camera de Comerț și Industrie a României în condiţiile prezentei legi nu pot fi vândute/ipotecate şi nu li se poate schimba destinaţia stabilită conform alin.(1) timp de 49 de ani de la data dobândirii dreptului de proprietate.”
(5) Nerespectarea dispoziţiilor alin. (1) - (4) atrag nulitatea absolută a hotărârii de transmitere a proprietăţii şi repunerea în situaţia anterioară.
Proiectului i s-au opus deputații USR și UDMR, care au și sesizat Curtea Constituțională cu privire la prevederile adoptate.
Liderul deputaților USR, Cătălin Drulă, a susținut, în acest context, că este vorba de un ”tun imobiliar” inițiat de PMP și susținut de PNL și PSD, deoarece terenuri în valoare de până la 400 milioane de euro sunt transmise din proprietatea publică a statului în proprietate privată în mod neconstituțional., în loc de a fi licitate și vândute la cel mai bun preț.
Liderul deputaților PNL, Florin Roman, care a susținut proiectul, a afirmat în schimb că ar fi vorba de o situație similară terenurilor Academiei Române, iar scopul transferului este de dezvoltare a activităților expoziționale.
