Președintele Iohannis a promulgat proiectul de lege prin care persoanele acuzate de evaziune fiscală, sub pragul de 100.000 euro, vor putea fi sancționate doar cu amendă dacă achită prejudiciul.
Decizia de promulgare vine după ce Curtea Constituțională a României a respins, luna trecută, sesizările Înaltei Curți de Casație și Justiție, Guvernului și Avocatului Poporului asupra legii prin care evazioniștii scapă de închisoare, stabilind că actul normativ este constituțional.
Parlamentul a adoptat în decembrie anul trecut, în ultima ședință a Camerei Deputaților, proiectul de lege care propunea ca persoanele acuzate de evaziune fiscală să nu mai fie urmărite penal dacă achită integral prejudiciul plus 20% din suma datorată.
Noua formă prevede că, în cazul prejudiciilor sub 100.000 euro achitate, pedeapsa va putea consta doar în amendă, iar în cazul prejudiciilor sub 50.000 euro achitate, va fi aplicată exclusiv amenda.
Toate persoanele inculpate pot scăpa de închisoare dacă una dintre ele achită integral prejudiciul, majorat cu 20%, inclusiv în cazul recidivei.
Proiectul fusese inițial adoptat de Parlament la finele anului 2018, dar Curtea Constituțională decisese, în martie 2019, că este neconstituțional. Curtea Constituțională a admis atunci obiecția de neconstituționalitate formulată de 93 deputați aparținând Uniunii Salvați România, Partidului Național Liberal și Partidului Mișcarea Populară și a constatat ca dispozțiile articolul unic din Legea pentru modificarea și completarea art. 10 din Legea nr. 241/2005 pentru prevenirea și combaterea evaziunii fiscale sunt neconstituționale.
Inițiatorul proiectului, semnalat în premieră de Profit.ro la finele anului 2017, este fostul deputat PSD Cătălin Rădulescu.
Potrivit formei adoptate de Senat, în cazul prejudiciilor sub 100.000 euro achitate, pedeapsa putea consta doar în amendă, iar în cazul prejudiciilor sub 50.000 euro achitate, urma să fie aplicată doar o sancțiune administrativă.
În cele din urmă, deputații majorității de anul trecut nu au adus nici ei modificări importante formei finale propuse pentru adoptare.
Astfel, infracțiunile de evaziune fiscală se vor pedepsi cu închisoare de la 2 la 8 ani și interzicerea unor drepturi sau cu amendă.
Mai mult, în cazul prejudiciilor sub 50.000 de euro, acoperit de acuzat, se va aplica doar amenda.
”(...) dacă în cursul urmăririi penale sau al judecății, prejudiciul cauzat este acoperit integral, iar valoarea acestuia nu depășește 100.000 euro, în echivalentul monedei naționale, se poate aplica pedeapsa cu amendă. Dacă prejudiciul cauzat și recuperat în aceleași condiții este de până la 50.000 euro, în echivalentul monedei naționale, se aplică pedeapsa cu amenda”, prevede proiectul.
De asemenea, ”dacă în cursul urmăririi penale sau în cursul judecății până la pronunțarea unei hotărâri judecătorești definitive, prejudiciul produs prin comiterea faptei, majorat cu 20% din baza de calcul, la care se adaugă dobânzile și penalitățile este acoperit integral, fapta nu se mai pedepsește”.
Dispozițiile acestui articol se vor aplica tuturor inculpaților chiar dacă nu au contribuit la acoperirea prejudiciului.
Mai mult, majoritatea PSD a eliminat din proiect prevederea care stabilea că noile dispoziții nu vor fi aplicabile în cazul recidivelor.
În prezent, potrivit, art. 8 din Legea 241/2005 pentru prevenirea și combaterea evaziunii fiscale, constituie infracțiune și se pedepsește cu închisoare de la 3 ani la 10 ani și interzicerea unor drepturi ∫ de către contribuabil a impozitelor, taxelor sau contribuțiilor, având ca rezultat obținerea, fără drept, a unor sume de bani cu titlu de rambursări sau restituiri de la bugetul general consolidat ori compensări datorate bugetului general consolidat. Conform aceluiași articol, constituie infracțiune și se pedepsește cu închisoare de la 5 ani la 15 ani și interzicerea unor drepturi asocierea în vederea săvârșirii faptei menționate anterior.
Dacă prin faptele menționate s-a produs un prejudiciu mai mare de 100.000 euro, în echivalentul monedei naționale, limita minimă a pedepsei prevăzute de lege și limita maximă a acesteia se majorează cu 5 ani, iar dacă prejudiciul este mai mare de 500.000 euro, limita minimă a pedepsei prevăzute de lege și limita maximă a acesteia se majorează cu 7 ani.
Totodată, potrivit art. 9 din lege, constituie infracțiuni de evaziune fiscală și se pedepsesc cu închisoare de la 2 ani la 8 ani și interzicerea unor drepturi: a) ascunderea bunului ori a sursei impozabile sau taxabile; b) omisiunea, în tot sau în parte, a evidențierii, în actele contabile ori în alte documente legale, a operațiunilor comerciale efectuate sau a veniturilor realizate; c) evidențierea, în actele contabile sau în alte documente legale, a cheltuielilor care nu au la baza operațiuni reale ori evidențierea altor operațiuni fictive; d) alterarea, distrugerea sau ascunderea de acte contabile, memorii ale aparatelor de taxat ori de marcat electronice fiscale sau de alte mijloace de stocare a datelor; e) executarea de evidente contabile duble, folosindu-se înscrisuri sau alte mijloace de stocare a datelor; f) sustragerea de la efectuarea verificărilor financiare, fiscale sau vamale, prin nedeclararea, declararea fictivă ori declararea inexactă cu privire la sediile principale sau secundare ale persoanelor verificate; g) substituirea, degradarea sau înstrăinarea de către debitor ori de către terțe persoane a bunurilor sechestrate în conformitate cu prevederile Codului de procedură fiscală și ale Codului de procedură penală.
Cătălin Rădulescu a fost trimis în judecată în aprilie 2014, de procurorii DNA, care l-au acuzat că, în perioada ianuarie 2013 - februarie 2014, s-ar fi ocupat și de administrarea și controlul societății comerciale SC Concordia Con Strade, activitate incompatibilă cu funcția de deputat.
Procurorii l-au mai acuzat pe deputatul PSD că, la 27 august 2013, în cadrul unei întâlniri cu un manager de proiect privind construirea unei parcări pentru un supermarket din Pitești, i-ar fi promis acestuia 10.000 lei. În schimbul banilor, funcționarul ar fi trebuit să semneze procesul verbal de recepție, fără reducerea devizului cu suma de 50.000 de lei pentru lucrările prost executate, conform News.ro.
La finele anului 2016, deputatul a fost condamnat definitiv la un an și șase luni de închisoare cu suspendare.
