Legea, inițiată de PSD și admisă de CCR, prin care închisoarea pentru evaziune fiscală este evitată la achitarea prejudiciului - promulgată de președinte

Președintele Iohannis a promulgat proiectul de lege prin care persoanele acuzate de evaziune fiscală, sub pragul de 100.000 euro, vor putea fi sancționate doar cu amendă dacă achită prejudiciul. 

Decizia de promulgare vine după ce Curtea Constituțională a României a respins, luna trecută, sesizările Înaltei Curți de Casație și Justiție, Guvernului și Avocatului Poporului asupra legii prin care evazioniștii scapă de închisoare, stabilind că actul normativ este constituțional.

CITEȘTE ȘI VIDEO PROFIT TV - Să ajutăm business-ul. Bodea, Adrem: România are ocazia unică în 100 de ani de a-și moderniza infrastructura critică energetică. Principalele piedici

Parlamentul a adoptat în decembrie anul trecut, în ultima ședință a Camerei Deputaților, proiectul de lege care propunea ca persoanele acuzate de evaziune fiscală să nu mai fie urmărite penal dacă achită integral prejudiciul plus 20% din suma datorată. 

CITEȘTE ȘI Digitalizarea activităților în siguranță și cu valoare legală

Noua formă prevede că, în cazul prejudiciilor sub 100.000 euro achitate, pedeapsa va putea consta doar în amendă, iar în cazul prejudiciilor sub 50.000 euro achitate, va fi aplicată exclusiv amenda. 

Toate persoanele inculpate pot scăpa de închisoare dacă una dintre ele achită integral prejudiciul, majorat cu 20%, inclusiv în cazul recidivei.

CITEȘTE ȘI Soluția Business Data Security de la Vodafone România, bazată pe tehnologie Fortinet, îți susține afacerea în fața pericolelor digitale, asigurând protecția tuturor echipamentelor din rețeaua locală internă a companiei

Proiectul fusese inițial adoptat de Parlament la finele anului 2018, dar Curtea Constituțională decisese, în martie 2019, că este neconstituțional. Curtea Constituțională a admis atunci obiecția de neconstituționalitate formulată de 93 deputați aparținând Uniunii Salvați România, Partidului Național Liberal și Partidului Mișcarea Populară și a constatat ca dispozțiile articolul unic din Legea pentru modificarea și completarea art. 10 din Legea nr. 241/2005 pentru prevenirea și combaterea evaziunii fiscale sunt neconstituționale.

CITEȘTE ȘI Platformele de streaming, taxate de Guvern pe fondul pandemiei și închiderii cinematografelor

Inițiatorul proiectului, semnalat în premieră de Profit.ro la finele anului 2017, este fostul deputat PSD Cătălin Rădulescu.

Proiectul propunea inițial ca în cazul infracțiunilor de evaziune fiscală, care atrag condamnări la închisoare între 2 și 15 ani, cu posibilitatea majorării, să fie clasat dosarul de urmărire penală sau închisoarea cu executare să fie transformată în condamnare cu suspendare, dacă persoana urmărită penal sau condamnatul achită ori se angajează să acopere integral prejudiciul constatat.

CITEȘTE ȘI Gartner Magic Quadrant 2021: Ericsson, lider în infrastructura de rețea 5G

Potrivit formei adoptate de Senat, în cazul prejudiciilor sub 100.000 euro achitate, pedeapsa putea consta doar în amendă, iar în cazul prejudiciilor sub 50.000 euro achitate, urma să fie aplicată doar o sancțiune administrativă.

În cele din urmă, deputații majorității de anul trecut nu au adus nici ei modificări importante formei finale propuse pentru adoptare.

CITEȘTE ȘI CONFIRMARE Schema de ajutor pentru HoReCa, modificată: Dispar condiții și verificarea privind cheltuielile eligibile. Oportunitate pentru bănci

Astfel, infracțiunile de evaziune fiscală se vor pedepsi cu închisoare de la 2 la 8 ani și interzicerea unor drepturi sau cu amendă.

Mai mult, în cazul prejudiciilor sub 50.000 de euro, acoperit de acuzat, se va aplica doar amenda. 

”(...) dacă în cursul urmăririi penale sau al judecății, prejudiciul cauzat este acoperit integral, iar valoarea acestuia nu depășește 100.000 euro, în echivalentul monedei naționale, se poate aplica pedeapsa cu amendă. Dacă prejudiciul cauzat și recuperat în aceleași condiții este de până la 50.000 euro, în echivalentul monedei naționale, se aplică pedeapsa cu amenda”, prevede proiectul.

De asemenea, ”dacă în cursul urmăririi penale sau în cursul judecății până la pronunțarea unei hotărâri judecătorești definitive, prejudiciul produs prin comiterea faptei, majorat cu 20% din baza de calcul, la care se adaugă dobânzile și penalitățile este acoperit integral, fapta nu se mai pedepsește”.

Dispozițiile acestui articol se vor aplica tuturor inculpaților chiar dacă nu au contribuit la acoperirea prejudiciului.

Mai mult, majoritatea PSD a eliminat din proiect prevederea care stabilea că noile dispoziții nu vor fi aplicabile în cazul recidivelor.

CITEȘTE ȘI DOCUMENT Guvernul va schimba regulile de restructurare și insolvență

În prezent, potrivit, art. 8 din Legea 241/2005 pentru prevenirea și combaterea evaziunii fiscale, constituie infracțiune și se pedepsește cu închisoare de la 3 ani la 10 ani și interzicerea unor drepturi ∫ de către contribuabil a impozitelor, taxelor sau contribuțiilor, având ca rezultat obținerea, fără drept, a unor sume de bani cu titlu de rambursări sau restituiri de la bugetul general consolidat ori compensări datorate bugetului general consolidat. Conform aceluiași articol, constituie infracțiune și se pedepsește cu închisoare de la 5 ani la 15 ani și interzicerea unor drepturi asocierea în vederea săvârșirii faptei menționate anterior.

Dacă prin faptele menționate s-a produs un prejudiciu mai mare de 100.000 euro, în echivalentul monedei naționale, limita minimă a pedepsei prevăzute de lege și limita maximă a acesteia se majorează cu 5 ani, iar dacă prejudiciul este mai mare de 500.000 euro, limita minimă a pedepsei prevăzute de lege și limita maximă a acesteia se majorează cu 7 ani.

Totodată, potrivit art. 9 din lege, constituie infracțiuni de evaziune fiscală și se pedepsesc cu închisoare de la 2 ani la 8 ani și interzicerea unor drepturi: a) ascunderea bunului ori a sursei impozabile sau taxabile; b) omisiunea, în tot sau în parte, a evidențierii, în actele contabile ori în alte documente legale, a operațiunilor comerciale efectuate sau a veniturilor realizate; c) evidențierea, în actele contabile sau în alte documente legale, a cheltuielilor care nu au la baza operațiuni reale ori evidențierea altor operațiuni fictive; d) alterarea, distrugerea sau ascunderea de acte contabile, memorii ale aparatelor de taxat ori de marcat electronice fiscale sau de alte mijloace de stocare a datelor; e) executarea de evidente contabile duble, folosindu-se înscrisuri sau alte mijloace de stocare a datelor; f) sustragerea de la efectuarea verificărilor financiare, fiscale sau vamale, prin nedeclararea, declararea fictivă ori declararea inexactă cu privire la sediile principale sau secundare ale persoanelor verificate; g) substituirea, degradarea sau înstrăinarea de către debitor ori de către terțe persoane a bunurilor sechestrate în conformitate cu prevederile Codului de procedură fiscală și ale Codului de procedură penală.

Profit.ro a relatat că deputatul PSD Cătălin Rădulescu a ieșit din acționariatul firmei de construcții Concordia Con. Strade, după ce a fost acuzat de procurorii DNA pentru incompatibilitate cu funcția de parlamentar, lăsând afacerea pe mâna fratelui și a surorii sale, care vor administra firma cu un număr egal de părți sociale.

Cătălin Rădulescu a fost trimis în judecată în aprilie 2014, de procurorii DNA, care l-au acuzat că, în perioada ianuarie 2013 - februarie 2014, s-ar fi ocupat și de administrarea și controlul societății comerciale SC Concordia Con Strade, activitate incompatibilă cu funcția de deputat.

Procurorii l-au mai acuzat pe deputatul PSD că, la 27 august 2013, în cadrul unei întâlniri cu un manager de proiect privind construirea unei parcări pentru un supermarket din Pitești, i-ar fi promis acestuia 10.000 lei. În schimbul banilor, funcționarul ar fi trebuit să semneze procesul verbal de recepție, fără reducerea devizului cu suma de 50.000 de lei pentru lucrările prost executate, conform News.ro.

La finele anului 2016, deputatul a fost condamnat definitiv la un an și șase luni de închisoare cu suspendare.