Curtea Constituțională a respins miercuri, cu majoritate de voturi, ca neîntemeiate sesizările USR, PNL și ale președintelui Klaus Iohannis privind modificarea Legii concurenței. Prin urmare, actul normativ adoptat de Parlament este constituțional.
„În urma deliberărilor, Curtea Constituțională, cu majoritate de voturi, a respins, ca neîntemeiată, obiecția de neconstituționalitate și a constatat că dispozițiile Legii pentru modificarea și completarea Legii concurenței nr.21/1996 sunt constituționale în raport cu criticile formulate”, a transmis CCR, într-un comunicat de presă.
Pe 3 iulie, senatorii USR și PNL au atacat la Curtea Constituțională modificările aduse Legii pentru modificarea și completarea Legii concurenței 21/1996 adoptată de Senat în plenul din 30 iunie. Aleșii susțin că modificările aduse de către PSD actului normativ afectează indepdența Consiliului Concurenței, scrie News.ro.
În sesizarea adresată Curții Constituționale, USR și PNL arată că modificările aduse încalcă principiul bicameralismului, cele 20 de amendamente introduse în timpul dezbaterilor din Senat modificând esențial forma adoptată tacit de Camera Deputaților și generând astfel deosebiri majore de conținut între formele adoptate de cele două Camere ale Parlamentului.
Pe lângă motivul de natură extrinsecă, cele două consideră că există și o serie de motive de natură intrinsecă pentru care legea care schimbă cadrul legal al concurenței contravine Constituției României.
Potrivit sursei citate, modul în care, conform modificărilor, se fac numirile noilor membri ai plenului Consiliului Concurenței, prin încetarea în bloc a mandatelor actualilor membri, încalcă principiul neretroactivității legii, celal egalității în drepturi precum și prevederile art. 148 alin.(2) din legea fundamentală, prin nerespectarea principiului supremației dreptului Uniunii Europene asupra dreptului național.
Modificările aduse la Legea Concurenței de către PSD sunt în contradicție cu prevederile Directivei ECN +, care obligă Statele Membre să se asigure că autoritățile naționale de concurență dispun de garanțiile de independență, de resursele și de competențele în materie de aplicare a legii și de impunere de amenzi, care le sunt necesare pentru a fi în măsură să aplice articolele 101 și 102 din TFUE în mod eficace, mai arată USR și PNL în sesizare.
Directiva prevede clar că persoanele membre în organele decizionale ale autorităților naționale de concurență „pot fi demise numai în cazul în care nu mai îndeplinesc condițiile necesare pentru îndeplinirea sarcinilor care le revin sau în cazul în care s-a constatat că au comis o abatere gravă în temeiul dreptului intern”.
Or, în cazul de față, demiterea membrilor plenului intervine pentru un alt motiv decât cele prevăzute de Directiva ECN+, și anume ca urmare a unei intervenții politice a actualei majorități parlamentare controlate de PSD.
De asemenea, conform sursei menționate, modul în care se face desemnarea noilor membri ai Consiliului contravine Directivei ECN+, „statele membre se asigură că membrii organului decizional al autorităților naționale administrative de concurență sunt selectați, recrutați sau numiți în conformitate cu proceduri clare și transparente, stabilite în prealabil în dreptul intern”.
De asemenea, pe 24 iulie, președintele Klaus Iohannis a formulat o obiecție de neconstituționalitate la CCR privind modificarea Legii concurenței. Șeful statului susținea că Legislativul a adoptat proiectul cu încălcarea principiului bicameralismului.
Șeful statului precizează că la Senat, forul decizional, au fost realizate intervenții asupra unor prevederi importante ale legii, care însumează peste 20 de articole, comparativ cu forma tacită adoptată de către Camera Deputaților.
„Din analiza acestor noi dispoziții introduse de Senat rezultă că acestea nu au legătură cu forma inițiatorului sau cu scopul inițiativei legislative, așa cum acesta a fost dezvoltat în expunerea de motive. Prin raportare la forma inițiatorilor, ce cuprinde prevederi regăsite integral în forma adoptată tacit de Camera Deputaților, apreciem că aceste modificări realizate în Camera decizională reprezintă deosebiri majore de conținut, atât prin raportare la amploarea acestora, la importanța aspectelor vizate de Legea nr. 21/1996, dar mai ales prin raportare la consecințele pe care aceste prevederi le vor avea în privința independenței unei instituții cheie a statului român, afectându-i independența, contrar celor avute în vedere de inițiatorii legii în expunerea de motive”, potrivit textului sesizării formulate la CCR.
De asemenea, președintele Iohannis susține că prevederile pentru numirea în funcția de membru al Consiliului Concurenței încalcă dispozițiile din Constituție.
„Condiția necesară pentru a fi numit în funcția de membru al Consiliului Concurenței, prevăzută de art. 15 alin. (4) lit. f) din legea criticată - „să nu fie incapabilă ori să nu fi fost condamnată pentru infracțiuni săvârșite cu intenție, pentru care legea prevede o pedeapsă cu închisoarea de 3 ani sau mai mare” - contravine dispozițiilor art. 15 alin. (1) din Constituție, întrucât instituie o decădere perpetuă din dreptul de a ocupa funcția de membru al Consiliului Concurenței”, potrivit sursei citate.
Și prevederea ca o persoană să aibă vechime de cel puțin 10 ani într-o funcție de demnitate publică pentru a fi numită în calitate de președinte al Consiliului Concurenței încalcă Legea fundamentală, argumentează Președintele României.
„Condiția necesară pentru a fi numit în calitate de președinte al Consiliului Concurenței, prevăzută de art. 15 alin. (5) din Legea nr. 21/1996, potrivit căreia „persoana propusă pentru funcția de președinte al Consiliului Concurenței trebuie să aibă o vechime de cel puțin 10 ani într-o funcție de demnitate publică sau de conducere cu responsabilități ce implică o înaltă competență profesională și managerială”, contravine prevederilor art. 1 alin. (5) din Constituție în componenta privind calitatea legii”, conform sursei menționate.
Sintagma „funcții publice de specialitate”, utilizată în cuprinsul art. 211, este neclară și nu se corelează cu prevederile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ, mai spune președintele Iohannis.
„Nu numai că suntem în prezența unor reglementări neclare, dar prin soluția legislativă adoptată se creează pe de o parte un paralelism legislativ, iar pe de altă parte o contradicție cu alte reglementări în vigoare”, conchide șeful statului.
