Președintele Iohannis a fost obligat, joi, ca urmare a îndepinirii termenului pe care îl avea la dispoziție în acest sens, să promulge proiectul de lege, votat de Parlament, prin care condamnații pentru corupție, dar și persoanele condamnate pentru spălare de bani, delapidare, fals în acte sau evaziune fiscală pot înființa firme. În proiect, inițiat de deputatul PSD Cătălin Rădulescu, el însuși condamnat în trecut la închisoare, interdicția este menținută doar în cazul persoanelor pentru care instanța ar decide suspenderea acestui drept ca pedeapsă complementară condamnării.
În luna mai, Iohannis sesizase Curtea Constituțională cu privire la proiectul PSD votat în luna aprilie.
De ce este important: În prezent, Legea 31/ 1990 privind societățile stabilește că: ”Nu pot fi fondatori persoanele care, potrivit legii, sunt incapabile ori care au fost condamnate pentru infracțiuni contra patrimoniului prin nesocotirea încrederii, infracțiuni de corupție, delapidare, infracțiuni de fals în înscrisuri, evaziune fiscală, infracțiuni prevăzute de Legea nr. 656/ 2002 pentru prevenirea și sancționarea spălării banilor, precum și pentru instituirea unor măsuri de prevenire și combatere a finanțării actelor de terorism, republicată, sau pentru infracțiunile prevăzute de prezenta lege”.
Inițiator cu "notorietate": Inițiatorul proiectului de lege este deputatul PSD Cătălin Rădulescu, condamnat la închisoare cu suspendare pentru activități economice incompatibile cu funcția de deputat, iar proiectul acestuia a fost susținut și de alți 37 de deputați PSD.
Șeful statului a reclamat, pe lângă nerespectarea principiul bicameralismului în procesul legislativ, faptul că în Codul penal nu se regăsește pedeapsa complementară constând în interzicerea dreptului de a exercita calitatea de fondator al unei societăți.
”Printre pedepsele complementare reglementate la art. 66 alin. (1) lit. a)-o) din Codul penal nu se regăsește pedeapsa complementară constând în interzicerea dreptului de a exercita calitatea de fondator, iar pedeapsa complementară prevăzută de art. 66 alin. (1) lit. g), cea referitoare la interzicerea exercitării dreptului „de a ocupa funcția, de a exercita profesia sau meseria ori de a desfășura activitatea de care s-a folosit pentru săvârșirea infracțiunii” nu se suprapune decât în unele cazuri cu situația în care persoanele condamnate s-au folosit de calitatea de fondatori pentru a săvârși infracțiuni din categoriile enumerate de lege. În lipsa corelării normei criticate cu dispoziția de la art. 66 alin. (1) lit. a)-o) din Codul penal, instanța de judecată nu poate stabili pedeapsa complementară a dreptului de a exercita calitatea de fondator al unei societăți, întrucât această sancțiune nu este prevăzută de Codul penal”, arată președintele.
Klaus Iohannis a mai susținut că proiectul de lege restrânge sfera persoanelor vizate de o astfel de interdicție, condiționând existența interdicției de a fi fondator al unei societăți de aplicarea, prin hotărâre judecătorească, a unei pedepse complementare în acest sens.
În acest mod ar fi încălcate tratatele privind combaterea corupției la care România este parte.
”Pentru prevenirea corupției în mediul privat, România are obligația, în conformitate cu prevederile amintite, de a institui „sancțiuni civile, administrative sau penale eficiente, proporționate și punitive”. Or, prin restrângerea sferei de reglementare a interdicției prevăzute de art. 6 alin. (2) din Legea nr. 31/1990 și prin conținutul neclar al noilor dispoziții care, fac practic inaplicabilă această dispoziție, apreciem că legiuitorul a încălcat art. 11 din Constituție, prin raportare la prevederile din convențiile amintite. Noua măsură reglementată este una lipsită de eficiență și de un caracter punitiv, așa cum aceste aspecte sunt reglementate chiar de art. 12 pct. 1 din Convenția Națiunilor Unite împotriva corupției”, arăta președintele.
Conform proiectului inițial, interdicția nu ar mai fi trebuit să vizeze infracțiunile de corupție, cu argumentul că faptele de corupție ar viza exercitarea unor atribuții exclusiv în domeniul public.
”Săvârșirea unei infracțiuni care privește exercitarea unor atribuții într-o funcție sau demnitate publică nu influențează activitatea unei societăți din mediul privat”, este raționamentul autorului proiectului de lege.
Proiectul nu a fost susținut nici de Guvern, care a subliniat că o astfel de premisă este greșită, în condițiile în care infracțiunile de corupție nu presupun în toate cazurile existența unui subiect activ calificat.
”De exemplu, dintre infracțiunile de corupție cuprinse în Codul Penal (art. 289 - luare de mită, art. 290 - darea de mit, art. 291 - traficul de influență, art. 292 - fapte săvârșite de către membrii instanțelor de arbitraj sau în legătură cu aceștia, art. 294 - fapte săvârșite de către funcționari străini sau în legătură cu aceștia), numai infracțiunea de luare de mită are subiect activ calificat, în cazul celorlalte infracțiuni subiect activ fiind orice persoană fizică sau juridică”, arată Guvernul, care amintește că astfel de fapte sunt pedepsite cu 7 până la 10 ani de închisoare.
Proiectul de lege a ajuns în dezbaterea Camerei Deputaților, iar deputații din comisia juridică au decis să întocmească un raport de adoptare a proiectului, cu modificări care elimină total interdicția actuală în cazul tuturor infracțiunilor menționate în Legea societăților.
Astfel, persoanele condamante definitiv pentru infracțiuni contra patrimoniului prin nesocotirea încrederii, infracțiuni de corupție, delapidare, infracțiuni de fals în înscrisuri, evaziune fiscală, infracțiuni prevăzute de Legea nr. 656/ 2002 pentru prevenirea și sancționarea spălării banilor, precum și pentru instituirea unor măsuri de prevenire și combatere a finanțării actelor de terorism vor putea fi membri fondatori ai unor noi societăți.
Persoanele condamnate pentru astfel de infracțiuni nu vor putea înființa noi firme doar dacă li s-a interzis prin hotărâre judecătorească definitivă dreptul de a exercita calitatea de fondator ca pedeapsă complementară a condamnării.
