Anul 2023 începe cu introducerea unui număr mare de modificări fiscale, de la microîntreprinderi la activități independente și TVA, cele mai importante fiind cele introduse prin Ordonanța 16 (și legea de aprobare), care a devenit vedeta schimbărilor fiscale din ultimii ani. În timp ce OG 16 a adus creșteri de povară fiscală pentru multe categorii de venituri cu regimuri de taxare mai avantajoasă, schimbări care au fost adoptate ca urmare a angajamentelor asumate de România prin PNRR, guvernanții promit că în 2023 nu vor urma noi majorări de taxe.
Ce înseamnă pentru politicieni majorări de taxe, însă, este incert, multe dintre declarațiile acestora din ultimele luni fiind neclare în ce privește distincția dintre eventuale creșteri de taxe și eliminarea sau restrângerea de regimuri fiscale avantajoase. Un indiciu în acest sens a fost dat și de Ministerul Finanțelor, care menționează, într-un document oficial, posibilitatea unor noi restricții pentru regimul microîntreprinderilor.
Pentru viitor, în contextul în care ANAF își consolidează prin PNRR capacitatea administrativă, ar putea să apară încă din 2023 noi teme fiscale pentru anul electoral 2024, importante fiind globalizarea veniturilor și impozitarea progresivă, aceasta din urmă susținută în continuare de către PSD.
Mai jos, măsurile fiscale importante adoptate în 2022, cu aplicare din 2023 sau și în cursul anului 2023
Ce se întâmplă cu microîntreprinderile
Important - în prezent este neclar după ce criterii se va aplica restricția ca o microîntreprindere să aibă din consultanță/management mai puțin de 20% din veniturile totale. Autoritățile nu au furnizat clarificări, dar, potrivit informațiilor primite de Profit.ro, în prima parte a anului următor Ministerul Finanțelor ar urma să vină cu o serie de reguli în această privință. În prezent, solicitarea primită pe linie politică este ca Ministerul Finanțelor să aplice în privința veniturilor din consultanță și management aceleași reguli care erau și înainte de eliminarea restricției, în urmă cu aproximativ 6 ani.
Opțiunea pentru aplicarea impozitului pe veniturile microîntreprinderilor, se poate face doar dacă la data de 31 decembrie a anului fiscal precedent sunt îndeplinite cumulativ următoarele condiții:
- au realizat venituri care nu au depășit echivalentul în lei a 500.000 euro. Cursul de schimb pentru determinarea echivalentului în euro este cel valabil la închiderea exercițiului financiar în care s-au înregistrat veniturile. Plafonul de 500.000 de euro, potrivit modificărilor aduse legislației fiscale în Parlament, se aplică începând cu veniturile obținute în 2023, moment până la care se aplică plafonul actual, de 1 milion de euro.
- capitalul social este deținut de persoane, altele decât statul și unitățile administrativ-teritoriale;
- nu se află în dizolvare, urmată de lichidare, înregistrată în registrul comerțului sau la instanțele judecătorești, potrivit legii;
- a realizat venituri, altele decât cele din consultanță și/sau management, în proporție de peste 80% din veniturile totale. A fost exceptată, prin modificări aduse în Parlament, activitatea de consultanță fiscală.
- are cel puțin un salariat, cu excepția situației prevăzute la art. 48 alin. (3);
- are asociați/acționari care dețin peste 25% din valoarea/numărul titlurilor de participare sau al drepturilor de vot la cel mult trei persoane juridice române care se încadrează să aplice sistemul de impunere pe veniturile microîntreprinderilor, incluzând și persoana care verifică îndeplinirea condițiilor prevăzute de prezentul articol.
Entitățile care sunt excluse din categoria plătitorilor de impozit pe veniturile microîntreprinderilor:
- Fondul de garantare a depozitelor în sistemul bancar, constituit potrivit legii;
- Fondul de compensare a investitorilor, înființat potrivit legii;
- Fondul de garantare a pensiilor private, înființat potrivit legii;
- Fondul de garantare a asiguraților, constituit potrivit legii;
- entitatea transparentă fiscal cu personalitate juridică;
- persoana juridică română care desfășoară activități în domeniul bancar;
- persoana juridică română care desfășoară activități în domeniile asigurărilor și reasigurărilor, al pieței de capital, inclusiv cea care desfășoară activități de intermediere în aceste domenii;
- persoana juridică română care desfășoară activități în domeniul jocurilor de noroc;
- persoana juridică română care desfășoară activități de explorare, dezvoltare, exploatare a zăcămintelor de petrol și gaze naturale.
Microîntreprinderile care, în cursul unui an fiscal, realizează venituri de peste 500.000 de euro sau ale căror venituri realizate din consultanță și/sau management reprezintă peste 20% din veniturile totale vor fi obligate să plătească impozit pe profit de 16% începând cu trimestrul în care s-a depășit oricare dintre aceste limite. Societățile în cauză nu vor mai putea aplica ulterior regimul de impozitare pe veniturile microîntreprinderilor.
CITEȘTE ȘI ULTIMA ORĂ Gigantul petrolier american ExxonMobil a atacat în instanță suprataxarea UE a industriei de țiței, gaze și rafinare proaspăt adoptată și de România Dacă o microîntreprindere nu mai îndeplinește condiția de a avea cel puțin un salariat cu contract individual de muncă cu normă întreagă în cursul anului fiscal, aceasta va trece la sistemul de impozitare pe profit începând cu trimestrul în care condiția respectivă nu mai este îndeplinită. Pentru a aplica în continuare regimul de impozitare pe veniturile microîntreprinderilor, aceasta are la
dispoziție 30 de zile de la încetarea raportului de muncă pentru a angaja un nou salariat cu contract individual de muncă pe durată determinată de minim 12 luni sau pe o perioadă nedeterminată.
Dacă oricare dintre asociații/acționarii unei microîntreprinderi deține mai mult de 25% din valoarea/numărul titlurilor de participare sau al drepturilor de vot la mai mult de 3 microîntreprinderi, aceștia vor trebui să stabilească societatea/societățile care ies de sub incidența acestui sistem de impozitare, începând cu trimestrul în care este înregistrată această situație. De asemenea, cei în cauză vor trebui să depună declarația de mențiuni la organul fiscal competent în termen de 15 zile de la data ieșirii firmelor din sistemul de impunere pe venitul microîntreprinderilor.
Microîntreprinderile, care în cursul unui trimestru încep să desfășoare oricare dintre activitățile excluse menționate în lege, datorează impozit pe profit începând cu trimestrul respectiv. Persoanele juridice comunică organelor fiscale competente ieșirea din sistemul de impunere pe veniturile microîntreprinderilor, până la data de 31 martie inclusiv a anului fiscal următor.
Începând cu data de 01.01.2023, se abrogă Legea nr. 170/2016 privind impozitul specific unor activități, iar contribuabilii care desfășoară activități conform codurilor CAEN 5510, 5520, 5530, 5590, 5610, 5621, 5629 și 5630 pot opta pentru plata impozitului pe veniturile microîntreprinderilor, fără îndeplinirea condițiilor de mai sus.
Contractele de închiriere trebuie înregistrate obligatoriu la ANAF
Începând cu data de 01 ianuarie 2023 înregistrarea la organul fiscal competent a contractelor de închiriere redevine obligatorie. Astfel, contribuabilii care obțin venituri din cedarea folosinței bunurilor din patrimoniul personal, altele decât veniturile din arendare și cele din închirierea în scop turistic a camerelor situate în locuințe proprietate personală, au obligația înregistrării contractului încheiat între părți, precum și a modificărilor survenite ulterior, în termen de cel mult 30 de zile de la încheierea/producerea modificării acestuia, la organul fiscal competent.
În cazul contractelor de închiriere aflate în derulare la data de 1 ianuarie 2023, înregistrarea, la organul fiscal competent, a contractului încheiat între părți și a modificărilor survenite se efectuează în termen de cel mult 90 de zile de la data la care a intervenit obligația înregistrării acestora. Sunt exceptate de la înregistrare contractele de arendă și cele din închirierile în scop turistic a camerelor situate în locuințe proprietate personală.
Schimbările majore introduse prin OG16/2022 și legea de aprobare
- pentru plătitorii de impozit pe profit au fost extinse facilitățile privind scutirea de impozit a profitului investit și pentru investițiile în active utilizate în activitatea de producție, procesare, precum și în activele reprezentând retehnologizare;
- pentru plătitorii de impozit pe veniturile microîntreprinderilor au fost introduse noi condiții care trebuie îndeplinite cumulativ pentru ca o persoană juridică română să poată fi încadrată ca plătitor de impozit pe veniturile microîntreprinderilor, modificarea plafonului de încadrare, a cotei de impozitare de 1% indiferent de numărul de salariați, precum și aplicarea opțională a sistemului de impozit pe veniturile microintreprinderilor;
- trecerea de la aplicarea cotei reduse de TVA de 9% la cea standard în cazul băuturilor nealcoolice care conțin adaos de zahăr sau alți îndulcitori sau aromatizate;
- majorarea cotei reduse de TVA de la 5% la 9% pentru serviciile de restaurant și de catering, precum și pentru activitățile de cazare hotelieră;
- diminuarea plafonului valoric maxim prevăzut pentru livrarea de locuințe ca parte a politicii sociale către persoane fizice, respectiv de la 700.000 de lei la 600.000 de lei, exclusiv TVA, concomitent cu limitarea aplicării cotei reduse de TVA de 5% pentru achiziția de către orice persoană fizică, în mod individual sau în comun cu altă persoană fizică/alte persoane fizice, a unei singure locuințe;
- reglementarea situației persoanelor fizice care au încheiat acte juridice între vii care au ca obiect plata în avans pentru achiziția de locuințe cu cota redusă de TVA de 5%, anterior datei de 1 ianuarie a anului 2023, în sensul ca acestea să beneficieze de aplicarea cotei reduse de TVA în anul 2023, în condițiile legale în vigoare la data încheierii respectivelor acte;
- stabilirea unui termen, respectiv data de 1 ianuarie a anului 2032, până la care se poate aplica cota redusă de TVA de 9% pentru livrarea de îngrășăminte chimice și de pesticide chimice, în conformitate cu prevederile adoptate prin Directiva (UE) 2022/ 542 a Consiliului din 5 aprilie 2022 de modificare a Directivelor 2006/112/CE și (UE) 2020/285 in ceea ce privește cotele taxei pe valoarea adăugată, care limitează în timp facilitatea aplicării cotei reduse de TVA pentru livrările și prestările dăunătoare mediului, respectiv pentru pesticide chimice și îngrășăminte chimice;
- stabilirea unui termen, respectiv data de 1 ianuarie a anului 2030, până la care se poate aplica cota redusă de TVA de 5% pentru livrările de lemn de foc, în conformitate cu prevederile adoptate prin Directiva (UE) 2022/ 542, care limitează în timp facilitatea aplicării cotei reduse de TVA pentru livrările și prestările dăunătoare mediului, respectiv pentru lemnul utilizat ca lemn de foc.
Măsurile menționate anterior ce vizează cotele de TVA aplicabile anumitor livrări de bunuri și prestări de servicii, intră în vigoare începând cu data de 1 ianuarie a anului 2023.
- începând cu data de 1 august 2022, majorarea nivelului accizelor pentru produsele din grupa „Alcool și băuturi alcoolice”. De asemenea, pentru perioada 1 august - 31 decembrie 2022 inclusiv, nivelul accizelor pentru aceste produse a fost exceptat de la actualizarea cu creșterea prețurilor de consum din ultimele 12 luni, calculată în luna septembrie a anului 2021, față de perioada octombrie 2014 - septembrie 2015;
- începând cu data de 1 august 2022, stabilirea unui calendar de creștere graduală a nivelului accizelor pentru produsele din grupa „Tutun prelucrat” și pentru produsele supuse accizelor nearmonizate. Totodată, începând cu data de 1 august 2022, a fost instituită măsura potrivit căreia nivelul accizelor pentru aceste produse nu se mai actualizează cu creșterea prețurilor de consum din ultimele 12 luni, calculată în luna septembrie a anului 2021, față de perioada octombrie 2014 - septembrie 2015;
- exceptarea de la actualizarea cu creșterea prețurilor de consum din ultimele 12 luni, calculată în luna septembrie a anului 2021, față de perioada octombrie 2014 - septembrie 2015, a nivelului accizelor pentru benzina cu plumb, benzina fără plumb și motorină, în perioada 1 ianuarie - 31 decembrie a anului 2023, inclusiv.
Măsuri aplicate începând cu veniturile lunii august 2022:
- a fost modificat plafonul până la care se acordă facilitățile fiscale în domeniul construcțiilor, sectorul agricol și în industria alimentară, respectiv de la 30.000 lei lunar la 10.000 lei lunar, inclusiv. Pentru partea din venitul brut lunar ce depășește 10.000 de lei nu se aplică facilitățile fiscale;
- au fost revizuite reglementările privind acordarea facilităților fiscale în sectorul construcții, în ceea ce privește condiția referitoare la calculul cifrei de afaceri. Măsura a avut în vedere revizuirea reglementării privind acordarea facilităților fiscale în sectorul construcții, în ceea ce privește condiția referitoare la calculul cifrei de afaceri, în sensul în care raportarea are în vedere doar informații/date din anul curent. Astfel, se are în vedere principiul conform căruia facilitățile fiscale se acordă în perioada în care se realizează efectiv activitățile menționate la codurile CAEN precizate în actul normativ, urmărindu-se ca persoanele care obțin venituri din salarii și asimilate salariilor și care contribuie în perioada de raportare la realizarea a minim 80% din cifra de afaceri totală reprezentând activități de construcții să beneficieze de scutiri, respectiv calculul să fie realizat în timp real și nu având la bază date istorice;
- pentru impunerea veniturilor obținute din jocuri de noroc au fost modificate tranșele de venituri și cotele de impozit corespunzătoare ce sunt cuprinse între 3% și 40%;
- a fost introdusă reglementarea potrivit căreia contribuția de asigurări sociale și contribuția de asigurări sociale de sănătate datorate de către persoanele fizice care obțin venituri din salarii sau asimilate salariilor, în baza unui contract individual de muncă cu normă întreagă sau cu timp parțial, nu pot fi mai mici decât nivelul contribuției calculate prin aplicarea cotelor legale asupra salariului de bază minim brut pe țară;
Măsuri care intră în vigoare începând cu veniturile lunii ianuarie ale anului 2023:
- au fost revizuite reglementările privind acordarea facilităților fiscale în sectorul construcții, precum și în sectorul agricol și în industria alimentară, astfel începând cu veniturile aferente lunii ianuarie ale anului 2023, facilitățile fiscale se acordă numai persoanelor fizice care obțin venituri din salarii și asimilate salariilor realizate în baza contractelor individuale de muncă încheiate cu angajatori care se încadrează în condițiile prevăzute la art.60 pct.5 și pct.7 din Codul fiscal, cu modificările și completările ulterioare;
- în cazul veniturilor din salarii și asimilate salariilor se introduce un plafon lunar de venit neimpozabil și care nu se cuprinde în bazele de calcul ale contribuțiilor sociale obligatorii, de cel mult 33% din salariul de bază corespunzător locului de muncă ocupat, pentru anumite tipuri de venituri, în condițiile stabilite prin lege;
- a fost revizuit sistemul de acordare a deducerilor personale în cazul contribuabililor care realizează venituri din salarii la locul unde se află funcția de bază. Măsura vizează acordarea deducerii personale de bază și a deducerilor personale suplimentare, după caz, în limita venitului impozabil lunar realizat. Astfel, deducerea personală de bază se acordă pentru persoanele fizice care au un venit lunar brut de până la 2.000 de lei peste nivelul salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată aprobat prin hotărâre a Guvernului, în vigoare în luna de realizare a venitului.
- Deducerea personală suplimentară se acordă astfel:
- 15% din salariul de bază minim brut pe țară garantat în plată pentru persoanele fizice cu vârsta de până la 26 de ani, care realizează venituri din salarii al căror nivel este de până la nivelul de 2.000 de lei peste nivelul salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată aprobat prin hotărâre a Guvernului, în vigoare în luna de realizare a venitului;
- 100 de lei lunar pentru fiecare copil cu vârsta de până la 18 de ani, dacă acesta este înscris într-o unitate de învățământ, părintelui care realizează venituri din salarii, indiferent de nivelul acestora;
- pentru veniturile din cedarea folosinței bunurilor, altele decât veniturile din arendă și din închirierea în scop turistic a camerelor situate în locuințe proprietate personală, nivelul venitului brut reprezintă venit impozabil;
- majorarea cotei de impozit pentru veniturile din dividende de la 5% la 8% pentru dividendele distribuite după data de 1 ianuarie a anului 2023. Precizăm că prevederea este aplicabilă atât veniturilor din dividende obținute de persoanele fizice rezidente, cât și persoanelor fizice și juridice nerezidente;
- a fost modificat plafonul până la care contribuabilii care realizează venituri din activități independente determină venitul net anual pe bază de norme de venit, respectiv de la 100.000 de euro la 25.000 de euro;
- au fost aduse modificări prevederilor privind veniturile din transferul proprietăților imobiliare din patrimoniul personal, astfel, a fost eliminat plafonul neimpozabil de 450.000 de lei reprezentând deducere din valoarea tranzacției la stabilirea venitului impozabil, iar calculul impozitului pe venit la valoarea tranzacției se realizează prin aplicarea cotei de 3% pentru proprietățile imobiliare deținute o perioadă de până la 3 ani inclusiv sau a cotei de 1% pentru imobilele deținute o perioadă mai mare de 3 ani;
- a fost modificată baza anuală de calcul al contribuției de asigurări sociale, în cazul persoanelor care realizează venituri din activități independente și/sau venituri din drepturi de proprietate intelectuală, din una sau mai multe surse și/ sau categorii de venituri, a căror valoare cumulată este cel puțin egală cu 12 salarii minime brute pe țară, în vigoare la termenul de depunere a Declarației estimative.
- nivelul de 12 salarii minime brute pe țară, în cazul veniturilor realizate cuprinse între 12 și 24 salarii minime brute pe țară;
- nivelul de 24 salarii minime brute pe țară, în cazul veniturilor realizate de peste 24 salarii minime brute pe țară;
- Baza anuală de calcul o reprezintă venitul ales de contribuabil, care nu poate fi mai mic decât:
A fost modificată baza anuală de calcul al contribuției de asigurări sociale de sănătate, în cazul persoanelor care realizează venituri din activități independente, venituri din drepturi de proprietate intelectuală, venituri din asocierea cu o persoană juridică, contribuabil potrivit prevederilor Titlului II „Impozit pe profit” sau Titlului III „Impozitul pe veniturile microintreprinderilor” din Codul fiscal, cu modificările și completările ulterioare, venituri din cedarea folosinței bunurilor, venituri din activități agricole, silvicultură și piscicultură, venituri din investiții și venituri din alte surse, din una sau mai multe surse și/sau categorii de venituri, a căror valoare cumulată este cel puțin egală cu 6 salarii minime brute pe țară, în vigoare la termenul de depunere a Declarației estimative.
Baza anuală de calcul al contribuției de asigurări sociale de sănătate o reprezintă:
- nivelul a 6 salarii minime brute pe țară, în cazul veniturilor realizate cuprinse între 6 și 12 salarii minime brute pe țară;
- nivelul de 12 salarii minime brute pe țară, în cazul veniturilor realizate cuprinse între 12 și 24 salarii minime brute pe țară;
- nivelul de 24 salarii minime brute pe țară, în cazul veniturilor realizate de peste 24 salarii minime brute pe țară.
Măsurile menționate mai sus au avut în vedere obiectivul de revizuire al cadrului fiscal din Programul de guvernare 2021-2024, țintele Componentei C8. „Reforma fiscală și reforma sistemului de pensii” ~ R4 „Revizuirea cadrului fiscal” din Planul Național de Redresare și Reziliență, precum și necesitatea asigurării resurselor bugetului general consolidat.
Angajamentul asumat de către Guvern prin componenta de reformă fiscală din Planul Național de Redresare și Reziliență are ca obiectiv revizuirea cuprinzătoare a sistemului fiscal. Astfel, se urmărește reducerea etapizată a distorsiunilor și stimulentelor fiscale excesive, în principal pentru impozitul pe venit și contribuțiile sociale, începând cu anul 2024, fără a fi afectată creșterea economică și dezvoltarea sectoarelor economice. Revizuirea legislației fiscale conform Componentei C8. „Reforma fiscală și reforma sistemului de pensii” - R4 „Revizuirea cadrului fiscal”, parte a PNRR, ar trebui să aibă un impact pozitiv de 0,5% asupra PIB, față de media perioadei 2019-2020, începând cu anul 2025.
Schimbări aduse Codului de procedură fiscală
- transmiterea de către organul de inspecție fiscală a notificărilor de conformare către contribuabilii/plătitorii prezumtivi a fi selectați pentru efectuarea inspecției fiscale, în scopul reanalizării situației fiscale personale și, eventual, de a declara și a corecta declarațiile fiscale, ca o metodă alternativă de management a riscului. Această măsură are în vedere încurajarea conformării voluntare la declararea veniturilor de către contribuabili, pe de o parte, iar pe de altă parte este o aliniere a legislației fiscale la bunele practice existente la nivel internațional;
- transmiterea de către organul competent cu efectuarea verificării situației fiscale personale, a unor notificări de conformare voluntară persoanelor fizice identificate cu risc fiscal, similar cu notificarea de conformare în procedura de inspecție fiscală;
- instituirea unui alt mecanism de conformare voluntară a contribuabililor/plătitorilor, prin comunicarea de către organul fiscal, la cererea contribuabilului/plătitorului, a clasei/subclasei de risc în care a fost încadrat contribuabilul/plătitorul respectiv (Această măsură se va aplica din 1 ianuarie 2026);
- în cazul verificării situației fiscale personale a unei persoane fizice, analiza de risc urmează să fie făcută de către structura de la nivelul aparatului central al Agenției Naționale de Administrare Fiscală;
- stabilirea elementelor definitorii ale controalelor specifice activității de control antifraudă efectuate de organele de control antifraudă fiscală, astfel încât să nu existe confuzii între diferitele tipuri de controale și să existe o terminologie unitară la nivelul legislației conexe;
- centralizarea, la nivel național a activității de analiză de risc, precum și a activității de inspecție fiscală, organele de inspecție fiscală urmând să aibă competență de efectuare a inspecției fiscale pe întreg teritoriul țării, în cazul creanțelor fiscale administrate de organul fiscal din cadrul ANAF.
- introducerea posibilității contribuabilului/plătitorului de a solicita emiterea deciziei de impunere provizorie după împlinirea a jumătate din durata legală de efectuare a inspecției fiscale (de ex. după 90 de zile în cazul marilor contribuabili ori 45 de zile în cazul contribuabililor mijlocii) în situația în care acesta nu a fost informat de către organul de inspecție fiscală cu privire la finalizarea unei perioade fiscale și a unui tip de obligație fiscală.
- menționarea expresă a posibilității organelor de control antifraudă de a efectua verificarea documentară pe întreg teritoriul țării, pentru simetrie cu competența de efectuare a inspecției fiscale pe întreg teritoriul țării;
- clarificarea modalității de desfășurare a verificării documentare, prin introducerea unor reguli care să prevadă perioadele ce pot fi supuse verificării documentare în funcție de riscul fiscal identificat, modalitatea de comunicare în cadrul procedurii care se va realiza de regulă, prin mijloace electronice de transmitere la distanță, dar și obligațiile fiscale ce pot face obiectul acestei proceduri.
Agricultura și industria alimentară au primit facilități fiscale precum cele din construcții
Prin Legea nr. 135/2022 au fost introduse noi facilități fiscale aplicabile în domeniul agricol și al industriei alimentare, începând cu veniturile aferente lunii iunie 2022, aplicabile în
perioada 1 iunie 2022 - 31 decembrie 2028. Astfel:
- persoanele fizice care realizează venituri din salarii și asimilate salariilor, cuprinse între 3.000 de lei și 30.000 de lei, de la angajatori care desfășoară activități în sectorul agricol sau în industria alimentară, beneficiază de următoarele facilități fiscale: sunt scutite de la plata impozitului pe venit, beneficiază de reducerea cotei contribuției de asigurări sociale cu 3,75 puncte procentuale, aceasta având un procent de 21,25% și sunt exceptate de la plata contribuției de asigurări sociale de sănătate. Contribuabilii pot opta pentru plata cotei de 3,75% datorate pentru Pilonul II de pensii;
- persoanele fizice care realizează venituri din salarii și asimilate salariilor, de la angajatori care desfășoară activități în sectorul agricol sau în industria alimentară sunt asigurate în sistemul asigurărilor sociale de sănătate fără plata contribuției.
De asemenea, aceste persoane vor beneficia inclusiv de drepturile acordate din sistemul asigurărilor pentru accidente de muncă și boli profesionale, sistemul asigurărilor pentru șomaj și de concedii și indemnizații de asigurări sociale de sănătate, fără plata de către angajatori a contribuției asiguratorii pentru muncă.
Perioadele lucrate în sectorul agricol și în industria alimentară de către persoanele prevăzute anterior constituie stagiu de cotizare pentru stabilirea dreptului la indemnizație de șomaj și indemnizație pentru incapacitate temporară de muncă.
Bacșișul, fiscalizat de la 1 ianuarie 2023
Bacșișul va fi evidențiat, începând cu 1 ianuarie 2023, atât pe nota pe plată, cât și pe bonul fiscal. Sumele provenite din bacșiș vor fi distribuite integral angajaților, iar banii din această sursă ai angajaților vor fi considerați venituri cu reținere la sursă, fără să fie cuprinse în baza de calcul a contribuției de asigurări sociale și fără a intra în sfera de aplicare a TVA. Nerespectarea prevederilor legate de bacșiș va fi considerată contravenție, sancționată cu amendă cuprinsă între 2.000 lei și 4.000 lei.
Perioada în care firmele sunt obligate să arhiveze documentele financiar-contabile, redusă drastic
(Legea se află la promulgare la momentul redactării articolului)
Firmele vor avea obligația de arhivare și păstrare a registrelor și documentelor contabile, inclusiv rapoartele fiscale de închidere zilnică, și a memoriei fiscale a aparatelor de marcat electronice timp de 5 ani, față de 10 ani cât stabilește legea acum, conform unui proiect legislativ adoptat prin vot final în plenul Camerei Deputaților. Proiectul a fost adoptat de Senat în noiembrie.
Legea contabilității prevede obligația de arhivare și păstrare a registrelor și documentelor justificative pe o perioadă de 10 ani, inclusiv în cazul în care se utilizează sisteme informatice de prelucrare a datelor și de stocare a acestora pe suporturi tehnice. În mod similar, Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 28/1999 privind obligația operatorilor economici de a utiliza aparate de marcat electronice fiscale reglementează termenul de păstrare a registrelor, rapoartelor fiscale de închidere zilnică și memoriei fiscale a aparatelor de marcat electronice ca fiind de 10 ani.
Scutire de contribuție la sănătate pentru donatorii de celule stem
Prin OG nr.37/2022 pentru modificarea și completarea Legii nr.95/2006 privind reforma in domeniul sănătății și a Legii privind Codul fiscal, au fost aduse modificări Codului fiscal în sensul exceptării de la plata contribuției de asigurări sociale de sănătate a donatorilor de celule stem hematopoietice care au donat pentru un pacient neînrudit sau înrudit, pentru o perioadă de 10 ani de la donare.
CITEȘTE ȘI ULTIMA ORĂ Punctul de amendă pentru șoferi, înghețat din nouTaxare inversă prelungită până în decembrie 2026 prin OUG nr.85/2022
- prelungirea aplicării taxării inverse pentru operațiunile prevăzute în legislația națională la art.331 alin.(2) lit.c)-f) și i)-l) din Legea nr.227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările și completările ulterioare, până la data de 31 decembrie a anului 2026;
- introducerea unei prevederi referitoare la pragul maximal al concentratiei alcoolice de 8,5% vol., pentru care se pot aplica accize reduse la orice tip de alte băuturi fermentate, necarbonatate sau spumoase, având în vedere că Directiva 92/83/CEE a Consiliului din 19 octombrie 1992 privind armonizarea structurilor accizelor la alcool și băuturi alcoolice prevede că statele membre pot aplica accize reduse la orice tip de alte băuturi fermentate necarbonatate sau spumoase, cu o concentrație alcoolică pe volum de sub 8,5% vol.
Valoare salariu minim HG 1447/2022
Începând cu data de 1 ianuarie 2023, salariul de bază minim brut pe țară garantat în
plată, prevăzut la art. 164 alin. (1) din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, se stabilește în bani, fără a include sporuri și alte adaosuri, la suma de 3.000 lei lunar, pentru un program normal de lucru în medie de 165,333 ore pe lună, reprezentând 18,145 lei/oră.
A fost implementată măsura „200 de lei în plus pentru salariul minim”, parte a pachetului de măsuri „Sprijin pentru România", în sensul neimpozitării și neincluderii în baza de calcul al contribuțiilor sociale obligatorii a unei sume de 200 de lei/ lună, reprezentând venituri din salarii și asimilate salariilor în cazul persoanelor fizice cu salariul minim.
OUG 20/2022 cu măsuri pentru sprijinirea refugiaților din Ucraina
Au fost adoptate o serie de măsuri fiscale pentru stimularea persoanelor fizice sau juridice care efectuează cheltuieli cu bunurile și serviciile acordate cu caracter umanitar pentru cetățenii străini sau apatrizi aflați în situații deosebite, proveniți din Ucraina.
TVA redusă la 5% pentru pompe de căldură, panouri fotovoltaice și panouri solare termice
Livrarea și instalarea de pompe de căldură, panouri fotovoltaice și panouri solare termice vor beneficia de reducerea cotei TVA la 5%, conform unui proiect legislativ aprobat de Parlament prin votul final al deputaților.