Creșterea economică globală anuală a atins punctul culminant în perioada 2017-2018. În scenariul principal, specialiștii prognozează acum o aterizare ușoară a economiei mondiale, cu o creștere globală a PIB-ului real de la + 3,1%, în 2018, la 3,0%, în 2019, și 2,7%, în 2020.
Extinderea volumului comerțului mondial cu mărfuri și servicii vor fi moderate, de la + 3,8%, în 2018, la + 3,6%, în 2019. Cu toate acestea, există riscuri considerabile (și probabil în creștere) pentru acest scenariu relativ nefavorabil, deoarece tensiunile comerciale la nivel mondial continuă, iar creșterea incertă din Germania și Franța poate afecta performanța economică a întregii Europe. În același timp, o creștere mai lentă decât cea proiectată în China ar putea afecta alte economii din Asia și din alte părți. Experții atribuie o probabilitate combinată de 40% pentru scenariile descendente în care încetinirea globală, mai devreme sau mai târziu, va fi mult mai accentuată decât în scenariul de aterizare lentă, arată o analiză Euler Hermes.
În România, BNR a menținut rata dobânzii de politică monetară la 2,5%, chiar dacă inflația a crescut din luna februarie de la 3,8%, la 4% în martie și 4,1% în aprilie. Îngrijorările exprimate la nivelul unor membri ai Consiliului de Administratie ai BNR cuprind o serie de riscuri ascendente pentru inflația viitoare. Materializarea acestora indică o creștere substanțială a inflației prognozate pentru sfârșitul anului în curs de la 3% anterior la 4.2%.
Rata șomajului a rămas la un nivel istoric de doar 3,3% în luna martie, în timp ce creșterea salariilor (câștigurile salariale medii nete) s-a accelerat la + 14% anual, în martie 2019, de la + 13% în al 4-lea trimestru din 2018. În plus, moneda națională, care a fost remarcabil de stabilă în 2018, a scăzut anul acesta (-2.1% față de EUR YTD) pe fondul lărgirii deficitelor de cont curent, respectiv deficitului bugetar. "Ne așteptăm ca BNR să încerce in continuare reducerea dezechilibrelor macroeconomice, menținând un control ferm asupra lichidității pieței monetare, dar acest lucru este probabil să fie însoțit chiar si de majorarea ratei dobânzii în cursul acestui an", spun analiștii.
Datele scot în evidență economiile care ar putea fi afectate cel mai mult de înăsprirea bruscă a condițiilor de finanțare externe, de absența unei ajustări adecvate a politicilor și/sau de pierderea cererii de export. Acesta indică, de asemenea, că economiile mai vulnerabile ar trebui să scadă prețurile materiilor prime în mod neașteptat.
Vulnerabilitatea 1: Finanțarea externă
Ca punct de plecare sunt identificate acele economii cu un deficit de cont curent. O măsură mai bună a vulnerabilității este stabilirea unui deficit de cont curent în contextul lichidității externe globale, a ratei datoriei publice și externe și a indicatorilor politici macroeconomici. Cele mai vulnerabile țări de-a lungul canalelor financiare sunt cele cu deficite mari ale contului curent, indicatori slabi de lichiditate externă globali, rate ridicate ale datoriei și indicatori de politică deja slabi.
Pe de altă parte, țările care dispun de tampoane suficiente în ceea ce privește lichiditățile și datoriile externe și performanțele strategice solide sunt mai bine poziționate pentru a rezista la o întrerupere bruscă a fluxurilor de finanțare, chiar dacă au un deficit extern relativ mare.
Tabelul 1 arată economiile cu PIB mai mare de 20 de miliarde dolari, care au avut un deficit al contului curent estimat de peste -4% din PIB în 2018.
Vulnerabilitatea 2: Comerțul cu mărfuri
Cel mai puternic efect este de-a lungul rutei comerciale. Comerțul cu mărfuri poate fi împărțit în linii mari în comerțul cu bunuri și comerțul cu servicii. Această secțiune va identifica țările cu un PIB mai mare de 20 miliarde USD, care sunt mai vulnerabile la impactul încetinirii globale a comerțului cu bunuri prelucrate.
Există, de asemenea, un comerț considerabil și important cu servicii, în special cu turismul. Încasările din servicii sunt luate în considerare de Euler Hermes și, prin urmare, se reflectă în capacitatea de a face față unei recesiuni. Tabelul 2 identifică 45 de economii cu un PIB mai mare de 20 miliarde USD, precum și un raport ridicat al exporturilor de bunuri și servicii cu PIB (> 25%) și mărfurile fabricate în totalul exporturilor de mărfuri (> 50%), ca fiind cele mai expuse la o scădere globală.
Este probabil ca aceste țări, inclusiv multe economii avansate, să înregistreze o încetinire puternică (în raport cu ratele lor de creștere recente), în special în absența politicilor de compensare. Unii dintre ei pot chiar să observe o scădere a ratingului lor pe termen scurt ca urmare a creșterii riscului ciclic.
Vulnerabilitatea 3: prețuri bunuri
În ceea ce privește canalul prețurilor, a fost împărțită analiza vulnerabilității în două subcanale: (a) prețurile mărfurilor non-petroliere și (b) prețurile energiei.
Prețul mărfurilor non-petroliere
Aici au fost identificate acele economii care sunt vulnerabile la scăderea prețurilor la mărfurile non-petroliere. Perspectivele acestor prețuri sunt incerte și în cadrul acestei categorii de mărfuri există subgrupe importante care ar putea lua rute divergente. Orice încetinire globală puternică va slăbi cel mai probabil cererea de metale și de materii prime industriale. De asemenea, este posibil ca prețurile relativ ridicate pentru multe mărfuri în ultimii doi ani să fi încurajat o ofertă mai mare.
Acest lucru ar putea contribui la presiuni de scădere a prețurilor și la scăderea cererii de volum în cazul unei încetiniri globale în viitor.
Alte sectoare, cum ar fi alimentele și băuturile, sunt mai puțin influențate de ciclul economic .
Prețul energiei
Tabelul 3b identifică 23 de producători de energie și dependența lor de exporturile de energie. În acest moment, analiștii nu se așteaptă la un colaps al prețurilor la energie, deși s-au redus recent. Cu toate acestea, în cazul în care încetinirea globală se dovedește a fi mai puternică decât prognoza curentă, prețurile ar putea scădea în mod neașteptat.
În acest caz, toți producătorii de energie ar suferi o decelerare a creșterii, iar unii probabil o recesiune. Câteva dintre aceștia s-ar putea confrunta cu o scădere a ratingului lor pe termen scurt ca urmare a recesiunii ciclice.
Sumarizare
Vulnerabilitățile la o încetinire economică globală există clar, iar analiza evidențiază acele economii care ar putea fi afectate cel mai serios de o recesiune relativ puternică sau bruscă, dacă nu au politici corective adecvate. Rezumând pe cele trei canale principale și excluzând acele țări care se află deja în categoria celor mai defavorizate țări (D4) au fost stabilite șase țări ca fiind "cele mai vulnerabile" la o încetinire globală: Argentina, Cipru, Turcia, Bahrain, Iordania și Tunisia (vezi tabelul 4).
Mai mult, alte 12 țări au fost identificate ca fiind "mai vulnerabile" și ar necesita o monitorizare atentă în cazul în care încetinirea globală se va dovedi deosebit de puternică. Acest al doilea grup include câteva economii mai mari, cum ar fi Italia, România, Croația, Africa de Sud, Algeria, Oman și Vietnam.
Zona Euro: Cererea mai mare de împrumut de la IMM-uri în trimestrul 1 din 2019
În ultimii doi ani băncile au ajustat în mod favorabil standardele de credit pentru împrumuturile acordate persoanelor juridice. Deși se așteptau ca condițiile de creditare pentru împrumuturile acordate companiilor să se consolideze, acestea au rămas în linii generale neschimbate în trimestrul 1 din 2019 (-1%). Companiile mari au beneficiat de o relaxare a condițiilor de creditare (-5%), în timp ce IMM-urile au înregistrat o ușoară înăsprire (+ 1%). În funcție de țară, standardele de credit acordate companiilor s-au relaxat în Franța și Olanda, au rămas neschimbate în Spania și Italia, și s-au înrăutățit în Germania.
În ceea ce privește cererea, băncile au observat o tendință stabilă în trimestrul I al anului 2019. Cererea a crescut pentru creditele acordate IMM-urilor și a rămas neschimbată în cazul împrumuturilor acordate întreprinderilor mari. Este estimat că deficitul de finanțare a IMM-urilor ar putea ajunge la 3% din PIB în 2019 (sau 400 miliarde EUR) în cazul în care IMM-urile solicită ponderea creditelor pe care le consideră relevante pentru activitatea viitoare.
„Într-adevăr, la nivelul țărilor din CEE inflația în creștere (mai ales în România și Ungaria) a fost asociată și cu o creștere economică mult peste nivelul țărilor mai dezvoltare din Uniunea Europeană. Cu toate acestea, creșterea de 5.1% a Produsului Intern Brut din România pentru primul trimestru are atașată și deficitele cele mai ridicate enunțate mai sus. Acestea, potențate de anumite incertitudini la nivel politic și în lipsa măsurilor de ajustare a dezechilibrelor care se completeze politica monetară se pot ușor materializa în presiuni asupra cursului de schimb, ca supapă de reglare pe termen scurt”, spune Mihai Chipirliu, CFA, Head of Risk Analysis Euler Hermes România.
