Criza cauzată de măsurile pentru combaterea pandemiei de coronavirus a afectat sever economiile și bugetele statelor din UE. În contextul unei reveniri parțiale în 2021, media deficitelor bugetare se va situa la circa 6%, după 8% în 2020, relevă date oficiale analizate de Profit.ro. România, cu un deficit bugetar estimat la peste 8% în acest an (standarde ESA), este pe poziția a doua, după Irlanda, în rândul țărilor cu cele mai dezechilibrate bugete din Uniunea Europeană. România se află, însă, într-un grup de cinci state membre în care economia va recupera anul acesta, integral sau aproape în întregime, declinul de anul trecut.
Guvernul României estimează pentru 2021 un deficit cash de 7,16% (8,23% ESA), după 9,8% (9,1% ESA) în 2020.
28 noiembrie - Profit Financial.forum
Belgia, Finlanda, Grecia, Olanda și Slovenia sunt reprezentate de câte două organizații în rețeaua Instituțiilor Fiscale Independente din UE. România este reprezentată de Consiliul Fiscal.
De ce este important: România are de mai mulți ani un buget cu probleme, evidențiate acum de criză. Veniturile bugetului sunt foarte mici față de media UE, iar statul colectează impozite și contribuții disproporționat din economie, cu o povară foarte mare pe salarii și o fiscalitate favorabilă pentru alte tipuri de venituri, discriminare promovată în timp de politicieni indiferent de partide. Pe partea cealaltă, deși cheltuielile nu sunt mai mari comparativ cu media UE, inclusiv în ce privește salariile și pensiile, sunt ridicate comparativ cu veniturile mici ale bugetului. În contextul în care are venituri mici și cheltuieli rigide (care nu pot fi reduse ușor de la an la an), statul român a ajuns dependent de fondurile UE și deficite bugetare pentru alte cheltuieli importante, cum ar fi investițiile.
De asemenea important: Deficitul bugetar înseamnă creșterea datoriei publice, pentru care statul plătește dobândă de la buget, suma crescând de la an la an. Cum datoria publică a depășit recent pragul de 500 de miliarde de lei pentru prima dată, conform datelor anunțate recent de Profit.ro, după o creștere explozivă anul trecut, povara cheltuielilor cu dobânzile va fi tot mai ridicată.
sursă date: rețeaua Instituțiilor Fiscale Independente
Deficitul bugetar
Deficitele bugetare sunt estimate să treacă de pragul de 3% (peste care în condiții normale se declanșează procedura de deficit excesiv) în aproape toate statele membre. Irlanda ar urma să înregistreze cel mai ridicat deficit, de 10% din VNB ( Venitul național brut, folosit în cazul Irlandei în locul PIB).
În România, Spania, Grecia și Marea Britanie, deficitele sunt estimate în jurul a 8% din PIB, în timp ce în cele mai multe state deficitele sunt prognozate între 4% și 7% din PIB. Potrivit celor mai recente proiecții, Cipru Danemarca, Ungaria și Luxemburg sunt țările care ar urma să aibă anul acesta deficite sub nivelul de 3%.
sursă date: rețeaua Instituțiilor Fiscale Independente
După cum se vede din tabelul de mai jos, aparținând Ministerului Finanțelor, corecția deficitului bugetar ar trebui să aibă loc în România pe parcursul mai multor ani și să ajungă abia în 2024 sub nivelul de 3%.
În toți acești ani, Guvernul va împrumuta sume uriașe pentru a acoperi golul de venituri, iar povara datoriilor contractate va apăsa pe buget în viitorul previzibil.
sursă date: Ministerul Finanțelor
Evoluția economiei
Economiile statelor membre își vor reveni accelerat în acest an, potrivit raportului, însă avansul este puțin probabil să acopere integral scăderea de anul trecut, excepție făcând Danemarca, Ungaria, Lituania, Luxemburg și România.
Potrivit celor mai recente prognoze, PIB al celor 27 de state membre UE ar urma să își revină cu circa 4% în 2021, după un declin de 6% anul trecut.
Cele mai mari rate de creștere sunt estimate pentru Spania (8%) și Luxemburg (7%), urmate de un grup de cinci țări cu avans al PIB de 6%. În restul statelor, economia va avea rate pozitive de 3-5%.
După cum se poate observa din graficul de mai jos, rate mai accelerate de revenire economică vor avea, în general, țările care au înregistrat anul trecut scăderi mai ample.
sursă date: rețeaua Instituțiilor Fiscale Independente
Datoria publică
Măsurile luate de guverne ca răspuns la criza Covid-19 au avut un impact masiv asupra nivelului datoriei publice. În acest an, pentru 11 dintre statele membre, instituțiile fiscale independente se așteaptă la un declin al îndatorării raportate la PIB. Reducerea îndatorării ar urma să aibă loc ca urmare a creșterii așteptate a PIB în acest an. Cele mai ample scăderi ale îndatorării sunt așteptate în Grecia (-9%) și Cipru (-4%).
În alte nouă state, îndatorarea ar urma să se reducă cu 1-3%. În celelalte state, nivelul datoriei este anticipat să urce sau să rămână stabil. Cele mai mari creșteri ale îndatorării sunt estimate în România (+9%), Irlanda (+7%) și Estonia (+6%).
sursă date: rețeaua Instituțiilor Fiscale Independente
