IMM-urile din București au București și Ilfov au emis cumulat anul trecut 45% (36,41% în Capitală și 8,55% în Ilfov) din volumul total de facturi emise de întreprinderile mici și mijlocii la nivel național. Ierarhia este completată de business-uri din Cluj (3,65%) și Timiș (3,37%). Tot companiile din București sunt pe primul loc și după valoarea facturilor emise, cu 30,2% din total, urmate de cele din Ilfov 6,74%, Timiș, 6,3% Constanța 4,89% și Cluj 4,12%. La polul opus sunt județele Covasna (0,28%), Mehedinți (0,23%) și Caraș-Severin (0,19%), după numărul total de facturi emise, respectiv Covasna (0,29%), Botoșani (0,18%) și Mehedinți (0,12%), după valoarea totală a facturilor emise, potrivit unui studiu realizat de companiile Smart Bill și Coface.
Companiile din sectorul de activitate "comerț cu ridicata și cu amănuntul; repararea autovehiculelor și motocicletelor" au cumulat anul trecut cea mai mare parte din valoarea totală a facturilor emise, iar firmele din sectoarele "transport și depozitare" și "construcții" ocupă următoarele poziții ale clasamentului. În top 10 sectoare de activitate, cea mai mică valoare a facturilor totale emise este deținută de companiile care desfășoară activități culturale și recreative, conform studiului, realizat pe cele 40.000 de companii care utilizează platforma de facturare și gestiune Smart Bill.
De asemenea, datele Smart Bill arată că cei peste 40.000 de clienți ai companiei au facturat anul trecut, în medie, 108 facturi pe minut.
28 noiembrie - Profit Financial.forum
Creștere de aproape șapte ori la facturi emise de pe dispozitive mobile
Dispozitivele mobile sunt alegerea numărul 1 când vine vorba de consum media și tind să devină vitale și în procesele de business. În 2016, numărul de facturi emise de către acestea de pe dispozitivele mobile a crescut cu aproape 600% față de anul precedent, în timp ce valoarea acestora a urcat cu 254%.
Anul trecut, numărul total de facturi emise de clienții Smart Bill a depășit 12 milioane, cu o valoare totală de peste 10 miliarde de lei.
Context economico – financiar
În ultimii opt ani, de la momentul crizei financiare și până în prezent, afacerile românești au înregistrat o dublare a duratei medii de colectare a facturilor restante și a nivelului creanțelor raportat în bilanțul financiar. Conform datelor BNR, acestea din urmă au ajuns la 338 miliarde lei în 2015.
Mediul de afaceri din România a pierdut în ultimii cinci ani aproximativ 13% dintre companiile cu venituri mari. Presiunea din ce în ce mai mare a rambursării creditelor către bănci și scăderea veniturilor pe fondul contracției cererii, în condițiile reducerii masive a creditării, au fost printre principalele motive. Începând din 2008, companiile private au fost din ce în ce mai orientate către finanțarea prin extinderea termenelor de încasare și plata în relațiile comerciale cu partenerii de afaceri. Mai mult, durata medie de încasare a creanțelor (DSO) a crescut de la 60 de zile, nivelul din 2007, la aproape 114 zile, în 2015.
"Companiile românești au înregistrat o dublare a duratei medii de colectare a creanțelor comerciale de la momentul impactului crizei financiare până în prezent, creditul comercial crescând de patru ori mai intens decât creditul bancar. În acest context, companiile mici și mijlocii au avut cel mai mult de suferit, deorece acestea înregistrează cel mai extins termen de colectare a creanțelor, afectându-le negativ gradul de bancabilitate și disciplina de plată", a declarat Eugen Anicescu, country manager, Coface Romania.
Dezavantajele facturilor restante pentru companii
- 6 din 10 companii care solicită contractarea unui credit bancar pentru finanțarea capitalului de lucru sunt respinse din cauza creanțelor neperformante ale companiei care solicită creditul. Creanțele cu scadența depășită devin îndoielnice, generează presiuni importante asupra lichidității și reduc semnificativ șansele de a contracta un credit bancar.
- 7 din 10 companii care au fost încadrate într-o clasă de risc mai mare de către Coface în 2016 înregistrau o creștere a termenului mediu de colectare a creanțelor (indicatorul DSO). Colectarea mai lentă a creanțelor determină creșterea riscului de insolvență și poate cauza reducerea limitelor de credit recomandate furnizorilor acestora.
- 4 din 10 companii nu își pot plăti furnizorii la termen, deoarece nu își încasează propriile creanțe la timp. Un grad de colectare cât mai ridicat al creanțelor până la finalul anului 2016 va permite companiilor respective să își plătească furnizorii la timp sau chiar înainte de scadență, obținând astfel discounturi semnificative.
Pe termen lung, încasarea cu mare întârziere a facturilor poate duce la o stagnare la nivelul întregii economii de piață.
Smart Bill și Coface au dezvoltat un parteneriat prin care facilitează afacerilor din România recuperarea mai simplă și mai rapidă a creanțelor. Aflat în premieră și în varianta online, serviciul oferă utilizatorilor platformei Smart Bill posibilitatea de a accesa, printr-un simplu click, serviciul de colectare a facturilor restante, oferit de Coface.
