Coaliția de guvernare a decis o serie de restructurări în instituții și, eventual, și în companii controlate de stat, însă nu are la acest moment cuantificat și impactul pe care îl vor avea asupra cheltuielilor publice și câți dintre cei restructurați vor câștiga (eventual) în instanță reocuparea postului, situație des întâlnită la restructurări derulate anterior.
În cazul în care o persoană câștigă reîncadrarea pe post, aceasta își preia postul și primește și salariile pentru perioada în care a fost concediată abuziv.
De ce este important: Cheltuielile cu personalul bugetar au luat-o razna, prin majorări nejustificate, anul trecut, când la guvernare s-au aflat aceiași politicieni care acum vor să taie cheltuielile. De asemenea, numărul bugetarilor este în creștere de mulți ani și recent a trecut pragul de 1,3 milioane pentru prima dată după 15 ani.
În timp ce unii politicieni au anunțat - în huiduielile persoanelor vizate - restructurări pentru instituțiile pe care le conduc, cum este cazul președintelui Senatului, Ilie Bolojan (de asemenea președinte al PNL), alții, precum ministrul Finanțelor, Barna Tanczos (UDMR), au anunțat că preferă o reducere graduală a aparatului bugetar prin blocarea angajărilor pe posturile eliberate prin ieșiri naturale din sistemul public (pensionări, decese, demisii etc).
Ieșirile naturale din sistemul public sunt estimate pentru un an la circa 5% din cei 1,3 milioane de bugetari. Nu toate posturile eliberate vor rămâne neocupate, însă.
Sistemul bugetar a ajuns la un număr de 1,306 milioane posturi ocupate în noiembrie, în urcare cu aproape 6.000 de posturi față de luna anterioară, după cum a anunțat Profit.ro, însă alți 255.405 angajați lucrează în companii controlate (integral sau cu pachet majoritar) de stat, de către Guverm sau de către autorități locale.
În medie, bugetul statului a avut în noiembrie un cost mediu de 10.959 lei (aferent unui net de 6.411 lei) pentru un post ocupat în sectorul public în timp ce angajații din companiile statului au generat în trimestrul al treilea (cele mai recente date disponibile) un cost de 9.590 de lei (net 5.610 lei), potrivit calculelor Profit.ro.
Un aspect interesant - peste 60% dintre bugetari sunt femei. Acestea domină și la nivel de funcții de decizie ocupate prin concurs, în timp ce pe posturile cu numire politică (miniștri, de exemplu) sunt mai mulți bărbați.
Scopul Guvernului este reducerea cheltuielilor după ce anul trecut a crescut cheltuielile de personal cu 24%
Potrivit informațiilor Profit.ro, însă, ajustarea aceasta se face raportat la cheltuiala estimată pentru anul 2025 și nu la realizatul pentru anul 2024. De exemplu, salariile din sectorul bugetar au fost înghețate la nivelul lunii noiembrie a anului trecut, după ce în cursul anului au fost acordate majorări pentru unele categorii (astfel că în noiembrie cheltuiala aceasta a fost peste cele din primele luni din an). Estimatul pentru 2025 trebuie să acopere 12 luni la nivel de noiembrie 2024.
Controlul foarte strict al cheltuielilor, alături de creșterea veniturilor colectate de către ANAF, ar trebui să permită Guvernului să se încadreze în ținta de deficit bugetar de 7% (ESA) stabilită pentru acest an cu CE în planul fiscal, fără adoptarea, cel puțin pentru acest an, a unor măsuri de creștere a poverii fiscale.
Pentru primele 11 luni din 2024 (Finanțele nu au publicat încă execuția bugetară pentru 12 luni), cheltuielile de personal se ridicau la 148 miliarde lei, în creștere cu 24%, 28,4 miliarde lei, față de perioada similară a anului anterior. Pentru întreg anul suma prognozată indică un ritm similar de creștere.
