Necesarul de împrumut al statului pentru anul 2020 a urcat la 120 miliarde de lei (24,7 miliarde euro), o sumă record, echivalentă cu peste 10% din PIB, după ce Guvernul a revizuit ținta de deficit bugetar de la 3,6%, cât anticipa anterior, la 6,7%, în contextul în care statul alocă tot mai multe resurse pentru sistemul de sănătate și pentru sprijinirea economiei, iar veniturile scad din cauza restricțiilor impuse pentru a limita răspândirea coronavirusului. La un deficit estimat la 3,6%, necesarul de împrumut era de 87 miliarde de lei pentru anul acesta, relevă date analizate de Profit.ro.
Trebuie menționat că mulți economiști consideră prea optimist chiar și nivelul de 6,7%, bazat pe o scădere economică estimată la numai 1,9%. FMI estimează pentru România o scădere a PIB de 5%.
Este pentru prima dată când necesarul de finanțare trece de 100 de miliarde de lei. Anul trecut, necesarul de finanțare a fost de 91,6 miliarde de lei, din care 48,3 miliarde de lei pentru deficitul bugetar și restul pentru rostogolirea datoriei, adică pentru plata datoriilor mai vechi care ajung la scadență în cursul acestui an.
O creștere atât de puternică a necesarului de împrumut ar fi ridicat probleme de finanțare și într-o perioadă normală, dar, în actualul context, situația este cu mult mai dificilă. De altfel, Finanțele caută deja bani și pe la instituțiile internaționale, de unde, dacă reușesc să ia bani, aceștia sunt de obicei la dobânzi mult mai mici comparativ cu ce poate obține România direct din piață.
După rectificarea bugetară, Guvernul a anunțat că are nevoie de 72,5 miliarde de lei pentru a acoperi deficitul din acest an. Anterior, pentru deficit planificase 40,5 miliarde de lei. Rămâne neschimbată suma pe care statul trebuie să o împrumute pentru plata datoriilor ajunse la scadență, de 47 miliarde de lei (suma aceasta exprimată în lei poate înregistra variații ușoare, din cauza componentei în valută).
Momentan, Guvernul nu stă foarte rău în privința banilor, însă mare parte din golul pe care trebuie să-l finanțeze va fi concentrat începând din aprilie, perioadă în care mare parte din economie este oprită, statul acoperă costuri mai mari, inclusiv cu plata șomajului tehnic pentru angajați, iar veniturile au coborât substanțial.
Statul a împrumutat în martie 4,84 miliarde de lei de pe piața internă, sub ținta de 5,92 miliarde de lei prevăzută în programul de împrumuturi. Statul a întâmpinat unele dificultăți la mijlocul lunii, când patru licitații pentru vânzarea de obligațiuni au eșuat în zilele care au urmat declarării stării de urgență. Piața internă, pe care statul se bazează în fiecare an pentru a împrumuta de la bănci și investitori cea mai mare parte a necesarului de finanțare, a revenit la normal în a doua jumătate a lunii martie, după ce BNR a anunțat mai multe măsuri av\nd ca scop furnizarea de lichiditate sectorului bancar, inclusiv achiziția de titluri de stat de pe piața secundară.
Chiar dacă sprijinul BNR s-a făcut simțit, în sensul că pare să fi stopat creșterea dobânzilor, banca centrală rămâne precaută în ce privește achiziția de titluri de stat din piața secundară, inclusiv din cauza impactului pe care o acțiune de amploare mai mare ar avea-o asupra cursului de schimb. Pe de altă parte, entuziasmul băncii centrale de a susține statul prin astfel de măsuri excepționale este redus și de lipsa unor măsuri sau intenții pentru corectarea dezechilibrelor grave din bugetul statului.
Martie a fost o lună mai slabă în ce privește împrumuturile, dar Guvernul a împrumutat mai mult în ianuarie și februarie. Totalul sumelor împrumutate de Guvern de la începutul anului și până la finalul lunii martie este de 33 de miliarde de lei, sumă din care a făcut, însă, deja unele plăți, în principal pentru a acoperi deficitul bugetar din această perioadă și pentru a răscumpăra obligațiunile ajunse la scadență, în totoal circa 10 miliarde de lei. La finalul lunii aprilie, Ministerul Finanțelor are un nou vârf de plată, de peste 9 miliarde de lei. Detalii despre ce plătesc Finanțele pentru datorii care ajung la scadență găsiți aici.
O ieșire pe piața externă nu pare probabilă prea curând, deoarece România ar trebui să se bată pentru bani cu multe alte state care și-au majorat, de asemenea, deficitele bugetare, dar care prezintă pentru creditori o bonitate mai ridicată.
România mai are și varianta de a împrumuta de la instituții financiare internaționale, inclusiv de la FMI printr-o linie de credit rapidă și fără condiții, dar și aceste sume ar acoperi doar o parte a necesarului.
În lipsa unei finanțări externe substanțiale, piața internă ar trebui să acopere cea mai mare parte a acestor împrumuturi ale statului.
În prima jumătate a lunii aprilie (până pe 16 aprilie), Finanțele au mai împrumutat 3,4 miliarde de lei de pe piața internă. Suma este însă departe de ceea ce statul are nevoie. La cele 87 de miliarde de lei (120 miliarde lei fără cele 33 miliarde lei deja finanțate în ianaurie-martie), ar rezulta un necesar de finanțare în medie de circa 10 miliarde de lei.
În mai, Ministerul Finanțelor a împrumutat 23,6 miliarde de lei (4,9 miliarde euro).
