Guvernul a avut în ianuarie un deficit bugetar de 1,68 miliarde lei (0,13% din PIB). Cheltuielile cu salariile au stagnat, cele cu asistența socială au urcat cu 30%, iar costurile cu dobânzile au fost de trei ori mai mari

Guvernul a avut în ianuarie un deficit bugetar de 1,68 miliarde lei (0,13% din PIB). Cheltuielile cu salariile au stagnat, cele cu asistența socială au urcat cu 30%, iar costurile cu dobânzile au fost de trei ori mai mari
Marius Oncu
Marius Oncu
scris 25 feb 2022

Guvernul a înregistrat în ianuarie un deficit bugetar de 1,68 miliarde lei (0,13% din PIB), în scădere față de deficitul de 3,69 miliarde lei (0,31% din PIB) înregistrat în ianuarie 2021. La începutul lunii februarie, ministrul Finanțelor, Adrian Câciu, a declarat că bugetul are "perspectiva unui ușor excedent pe luna ianuarie", în timp ce plățile pentru rambursările de TVA și facturi sunt la zi. Conform datelor publicate acum de Finanțe, această perspectivă nu s-a concretizat. Evoluția deficitului bugetar în luna ianuarie este explicată de creșterea veniturilor totale cu 25% (an/an), în timp ce cheltuielile bugetare au înregistrat un avans de 16,1% (an/an). Cheltuielile de personal au crescut cu numai 1%, cele cu bunuri și servicii s-au majorat cu 11%, cheltuielile cu asistența socială au fost mai mari cu 30%, în mare măsură ca urmare a creșterii pensiilor. De asemene, costurile cu dobânzile au urcat cu 1,1 miliarde lei, la 1,7 miliarde lei, iar cheltuielile cu investițiile au scăzut de la 1,7 miliarde lei în ianuarie 2021 la 1,45 miliarde lei în ianuarie anul acesta.

Guvernul a închs anul trecut cu un deficit de 6,7%, față de ținta de 7,13%.

Urmărește-ne și pe Google News

Veniturile

Veniturile bugetului general consolidat au însumat 36,49 miliarde lei în ianuarie 2022, cu 25% peste nivelul încasat în luna similară a anului trecut. Această evoluție favorabilă a fost influențată preponderent de avansul veniturilor din TVA, veniturilor nefiscale, contribuțiilor de asigurări și al altor impozite și taxe pe bunuri și servicii.

Încasările din impozitul pe salarii și venit au totalizat 2,66 miliarde lei în ianuarie, consemnând o creștere de 9,4% (an/an), susținută de sporul încasărilor din impozitul pe dividende (+19,8%), respectiv Declarația unică (+11,2%). Totodată, veniturile din impozitul pe salarii au crescut cu 7,2%, însă sub evoluția fondului de salarii din economie (+8,8%1).

Contribuțiile de asigurări au înregistrat 11,40 miliarde lei în ianuarie, în creștere cu 10,2% (an/an), evoluție superioară dinamicii fondului de salarii din economie.

Încasările din impozitul pe profit au însumat 0,28 miliarde lei în luna ianuarie, în scădere cu 16,1% (an/an), pe fondul încasărilor mai reduse din impozitul pe profit de la agenții economici1 (-11,2% an/an).

Încasările nete din TVA2 au însumat 9,56 miliarde lei în ianuarie, înregistrând o creștere de 58,0% (an/an), determinată preponderent de evoluția favorabilă a bazei macroeconomice relevante.

Veniturile din accize au însumat 3,82 miliarde lei în luna ianuarie, în creștere cu 13% (an/an). În structură, se remarcă o dinamică de 22% în cazul încasărilor din accizele pentru produsele energetice  - susținută și de majorarea accizei cu 3,6% începând cu 1 ianuarie 2022, respectiv un avans de 7,6% al încasărilor din accizele pentru produse din tutun.

Veniturile nefiscale au însumat 4,65 miliarde lei în ianuarie, înregistrând o creștere de 50,5% (an/an), determinată în principal de avansul încasărilor din concesiuni și închirieri (preponderent redevențe petroliere), dividende și vărsăminte ale veniturilor nete ale BNR.  De asemenea, nivelul veniturilor nefiscale este determinat și de înregistrarea sumelor din vânzarea certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră, potrivit prevederilor art.10, alin.(1), lit.d) din Ordonanță de urgență a Guvernului  nr. 115/2011.

Sumele rambursate de Uniunea Europeană în contul plăților efectuate și donații au totalizat 1,3 miliarde lei în ianuarie, în scădere cu 25,2% (an/an).

Cheltuieli

Cheltuielile bugetului general consolidat în sumă de 38,17 miliarde lei au crescut în termeni nominali cu 16,1% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent. Exprimate ca procent din Produsul Intern Brut, cheltuielile au înregistrat o creștere cu 0,1 puncte procentuale de la 2,8% din PIB în luna ianuarie 2021 la 2,9% din PIB în luna ianuarie 2022.

Cheltuielile de personal au însumat 9,25 miliarde lei, în creștere cu 1,1% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent. Exprimate ca pondere în PIB, cheltuielile de personal reprezintă un nivel de 0,7% din PIB, cu 0,1 puncte procentuale mai mici față de aceeași perioadă a anului precedent.

Cheltuielile cu bunuri și servicii  au fost 4,32 miliarde lei, în creștere cu 11,3% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent.  O creștere se reflectă la bugetele locale, respectiv 22,0% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent, precum și la bugetul Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate de 7,2%. În principal, conform datelor comunicate de ordonatorii principali de credite, 0,38 miliarde lei din total bunuri și servicii reprezintă plăți pentru medicamente, materiale sanitare, reactivi și alte produse necesare diagnosticării și tratării pacienților infectați cu coronavirusul SARS-CoV-2, precum și plata pentru vaccinuri împotriva Covid -19.

Cheltuielile cu dobânzile au fost de 1,7 miliarde lei. Comparativ cu luna ianuarie 2021, în luna ianuarie 2022 plățile de dobânzi aferente portofoliului de datorie publică s-au majorat cu 1,1 miliarde lei în contextul general de creștere a ratelor de dobândă și a inflației manifestate în special cu a doua parte a anului 2021 atât pe plan intern cât și international. Astfel, cca 450 milioane lei din plățile de dobânzi pentru datoria publică internă reprezintă discount-uri aferente titlurilor de stat emise în anii anteriori la dobânzi mai reduse și care au fost redeschise în cursul lunii ianuarie 2022.

Cheltuielile cu asistența socială au fost de 17,95 miliarde lei în creștere cu 29,9% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent. Evoluția cheltuielilor cu asistența socială a fost influențată, în principal, de majorarea de la 1 ianuarie 2022, a punctului de pensie cu 10%, respectiv de la 1.442 lei la 1.586 lei, a nivelului îndemnizației sociale pentru pensionari (pensia minimă) de la 800 lei la 1.000 lei, de acordarea unui ajutor financiar pentru pensionarii sistemului public de pensii cu pensii mai mici sau egale cu 1.600 de lei, astfel încât toți cei care se încadrează în această categorie să aibă un venit de 2.200 de lei, în luna ianuarie 2022, precum și de acordarea celei de-a 13-a indemnizații pentru persoanele cu dizabilități.

Cheltuielile cu subvențiile au fost de 0,61 miliarde lei, în principal, această sumă reprezintă subvenții pentru transportul de călători, precum și pentru sprijinirea producătorilor agricoli.

Alte cheltuieli  au fost de 0,4 miliarde lei, reprezentând, sume aferente titlurilor de plată emise de Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților, conform legislației în vigoare, burse pentru elevi și studenți, alte despăgubiri civile, precum și îndemnizații acordate părinților pentru supravegherea copiilor pe perioada închiderii temporare a unităților de învățământ.

Cheltuielile privind proiectele finanțate din fonduri externe nerambursabile (inclusiv subvențiile de la Uniunea Europeană aferente agriculturii) au fost de 1,25 miliarde lei.

Cheltuielile pentru investiții, care includ cheltuielile de capital, precum și cele aferente programelor de dezvoltare finanțate din surse interne și externe, au fost în valoare de 1,45 miliarde lei. Se observă o creștere a ponderii investițiilor finanțate din fonduri externe nerambursabile postaderare, acestea reprezentând 73,1% din totalul cheltuielilor pentru investiții în timp ce cheltuielile de investiții din resurse interne au înregistrat o diminuare.

Comparativ cu luna ianuarie 2021, în luna ianuarie 2022 cheltuielile cu investițiile s-au diminuat în special ca urmare a reducerii investițiilor finanțate din resurse interne, pe fondul evoluției economiei românești afectată de situația medicală,  de creșterea prețurilor produselor energetice și a unor materii prime, a prețului materialelor de construcție, a cheltuielilor de transport, cea mai mare diminuare înregistrându-se în principal la unitățile administrativ teritoriale.

viewscnt
Afla mai multe despre
deficit bugetar
executia bugetara
buget
ministerul finantelor