Proiectul Guvernului de reintroducere a pedepsei cu închisoarea pentru angajatori, dacă nu achită în 55 de zile obligațiile aferente salariilor, prezentat joi de Profit.ro, nu ține cont de faptul că durata medie de colectare a creanțelor de către firme a crescut de la 60 zile, în urmă cu zece ani, la 118 zile anul trecut. În același interval, datoriile între firme s-au dublat. Dacă proiectul rămâne în forma actuală, foarte mulți angajatori vor avea dificultăți în a respecta condiția plății chiar și fără a fi rău-intenționați. Aceasta în loc de reglementări care să simplifice mediul de afaceri și să stimuleze rațional plata obligațiilor.
Profit.ro a anunțat joi că Finanțele propun pedeapsă cu închisoare de la 1 la 6 ani pentru angajatorii care nu achită în maximum 30 de zile de la scadență un set întreg de 30 impozite. Proiectul este gândit pentru a sancționa neplata cu intenție a obligațiilor și folosirea banilor în alte scopuri, fără a detalia însă exact ce înseamnă "cu intenție" și "în alte scopuri", respectiv dacă o firmă a folosit banii, intenționat, pentru a plăti salariile angajaților deoarece nu a încasat la rândul său, la timp, toate facturile de la clienți sau dacă a deturnat efectiv banii.
Neplata contribuțiilor a mai fost considerată infracțiune, dar în 2015 Curtea Constituțională a decis că prevederea este neconstituțională, din cauza definirii neclare a "reținerii la sursă", astfel că angajatorii trebuie sancționați doar cu amendă.
28 noiembrie - Profit Financial.forum
Acum, în noul proiect, guvernanții nu țin cont nici de întârzierea cu care o firmă își încasează ea însăși banii, de aproximativ 120 de zile. Proiectul Finanțelor, aflat încă în dezbatere publică, nu face distincție între o firmă care nu plătește pentru că nu are bani și o firmă care nu plătește deși dispune de fondurile necesare.
Proiectul acordă firmelor, pentru plăți, un termen de 30 de zile, care curge de la cel de scadență prevăzut de lege. Astfel, pentru salariile de pe luna ianuarie, o firmă ar trebui să achite contribuțiile și impozitul până la 25 februarie, dar are un termen de grație de încă 30 de zile în care să facă plata. Firma își încasează însă abia prin luna mai banii de la clienți pentru serviciile prestate/bunurile livrate.
"Constituie infracțiune și se pedepsește cu închisoare de la un an la 6 ani nereținerea sau neîncasarea, reținerea și neplata ori, după caz, încasarea și neplata, în tot sau în parte, cu intenție, în cel mult 30 zile de la termenul de scadență prevăzut de lege, a impozitelor și contribuțiilor prevăzute în anexa la prezenta lege. Neplata cu intenție, în cel mult 30 de zile de la termenul de scadență prevăzut de lege, a impozitelor și contribuțiilor prevăzute în anexă constituie infracțiune și atunci când neplata este consecința utilizării acestor sume în alte scopuri”, prevede proiectul Ministerului Finanțelor.
Anexa proiectului cuprinde 32 de tipuri de impozite și contribuții care vor intra sub incidența acestei prevederi.
Firmele încasează facturile cu întârziere, ceea ce generează probleme cu lichiditățile
Durata medie de colectare a creanțelor de către companii a crescut de la 60 zile, în 2007, la aproape 114 zile în 2015, iar estimarile Coface indică un nivel de 118 zile pentru anul trecut.
Astfel, s-a ajuns în situația în care furnizorii sunt cei mai mari creditori ai companiilor, creditul comercial reprezentand 42% în totalul datoriilor (comparativ cu 29% în 2008), în timp ce creditul bancar are o pondere de doar 21% (comparativ cu 24% în 2008).
Potrivit Coface, soldul creditului furnizor s-a dublat de la momentul impactului crizei financiare până în prezent, crescând de la 168 miliarde lei, în 2007, la aproape 340 miliarde lei anul trecut, în timp ce soldul creditului bancar a crescut doar cu aproximativ 30 miliarde lei.
În noiembrie, Profit.ro a prezentat cifrele: Cel mai mare restanțier la contribuții este chiar statul
Neplata contribuțiilor a mai fost considerată infracțiune, dar în 2015 Curtea Constituțională a decis că prevederea este neconstituțională, din cauza definirii neclare a "reținerii la sursă", astfel că angajatorii trebuie sancționați doar cu amendă.
De anul viitor, însă, contributiile la sănătate și pensii vor fi transferate integral la angajați, fiind datorate de aceștia, deși obligația de reținere și virare la buget va aparține tot angajatorilor, potrivit modificărilor aduse Codului fiscal, modificare care permite reincriminarea ca faptă de evaziune.
Potrivit unor date publicate de ANAF, obligațiile fiscale restante ale persoanelor juridice se situau la finele anului trecut la aproximativ 84 miliarde de lei. Această sumă include, însă, și arieratele pe care Fiscul nu se așteaptă să le mai recupereze, cum sunt cazurile firmelor intrate în faliment cu datorii dar fără active care să poată fi urmărite.
Cel mai mare restanțier la contribuții sociale, transferate de anul viitor angajaților, este, însă, chiar statul, cum a arătat luna trecută Profit.ro. Top 10 datornici este dominat categoric de companiile de stat, cu 9 poziții ocupate. Lista aici.
Executivul a anunțat de mai mult timp că vrea să schimbe legea pentru a repermite deschiderea de dosare penale celor care nu achită banii reținuți la sursă și va intensifica executările silite, pentru a crește colectarea. Practic, Guvernul ar trebui acum să își execute silit propriile companii și să îi bage în închisoare pe șefii pe care singur îi pune în fruntea societăților.
În fapt, Guvernul ar fi trebuit să înceapă cu mult timp în urmă executarea silită a propriilor companii, care au datorii istorice de miliarde de lei la contribuțiile pentru pensii și sănătate. Problema este, însă, că aceste companii sunt și unii dintre marii angajatori în regiuni cu șomaj ridicat.
