Cheltuielile cu salariile și asistența socială, categorie care include și pensiile, au ajuns la cel mai ridicat nivel începând din septembrie 2010 în funcție de ponderea pe care o au în veniturile fiscale și din contribuții colectate de stat. Un dezechilibru mai amplu decât cel de acum a fost înregistrat cel mai recent în septembrie 2010, când România era în plin acord cu FMI, ia autoritățile anunțaseră de puțin timp măsuri de austeritate, cum au fost majorarea TVA de la 19% la 24% și reducerea salariilor bugetarilor cu 25%.
Cheltuielile cu salariile bugetarilor și cele cu asistența socială sunt considerate cheltuieli rigide, deoarece Guvernul ar avea mari dificultăți să le reducă de la un an la altul, în timp ce veniturile fiscale, din taxe și impozite, precum și cele din contribuții sunt considerate veniturile de bază la buget, excluzând alte încasări cum sunt, de exemplu, cele obținute din dividende de la companiile la care statul este acționar.
"Cheltuielile rigide, pe care le definim ca raportul dintre salarii+pensii și veniturile fiscale + contribuțiile la asigurările sociale, a ajuns la 85,3% în februarie, cel mai ridicat nivel începând din septembrie 2010", scrie într-o notă către analiști și investitori, economistul ING Bank România Valentin Tătaru.
Economistul ING notează și un aspect pozitiv în ce privește execușia bugetară pentru primele două luni ale anului, publicată recent de Ministerul Finanțelor, anume că veniturile au consemnat un avans mai mare comparativ cu cel al cheltuielilor, de 10,4% față de 8,6%.
Guvernul a avut un deficit bugetar de 0,51% din PIB pentru ianuarie-februarie, după ce doar pentru prima lună a anului a raportat excedent de 0,07% din PIB.
"Admitem că suntem abia la începutul anului, dar anumite evoluții pot fi observate. Pe partea de venituri, Guvernul are ca obiectiv o majorare cu 16% a veniturilor totale, față de o realizare de 10,4% pe cele mai recente date raportate. Cheltuielile totale sunt planificate să urce cu circa 14%, anul fiind unul electoral. Ambele obiective par ambițioase, mai ales pe partea de venituri, unde se va face simțită și așteptata încetinire economică. Așadar, imaginea de ansamblu pare ceva mai îndepărtată de planurile autorităților", potrivit notei ING Bank.
Cum arată bugetul după primele două luni
Deficitul ridicat din ianuarie-februarie anul trecut a fost, însă, determinat de plăți în contul unor achiziții de armament. Cheltuielile pentru investiții ale Guvernului au fost în ianuarie-februarie 2018 de 3,7 miliarde de lei, sumă în care intră și plățile pentru achiziții militare, în timp ce în primele două luni ale acestui an s-au situat la 1,6 miliarde de lei, o scădere de peste 50%.
Costurile cu salariile rămân ridicate, cu un plus de 25% față de primele două luni ale anului trecut, dar un factor pozitiv este că veniturile înregistrează o creștere de 10,4%, mai accelerată față de avansul de 8,6% al cheltuielilor.
