Finanțele către firmele care au amânat obligațiile fiscale pe perioada stării de urgență - Există opțiuni, precum eșalonarea sau restructurarea obligațiilor bugetare

Firmele care au amânat la plată obligațiile fiscale scadente după data instituirii stării de urgență, la mijlocul lunii martie, dar ar avea dificultăți la plată după ce expiră termenul de grație de 30 de zile de la încetarea stării de urgență, au la dispoziție mecanismele deja existente pentru firme în dificultate, cum sunt eșalonarea sau restructurarea financiară, arată Ministerul Finanțelor într-un răspuns transmis Profit.ro.

CITEȘTE ȘI Încă 2 milioane de lei donate pentru a susține lupta împotriva COVID-19

Mai jos, răspunsul Ministerului Finanțelor

"Prin OUG nr. 29/2020 privind unele măsuri economice și fiscal-bugetare, au fost reglementate o serie de măsuri care au vizat domeniul colectării veniturilor statului, în sensul că pentru obligațiile fiscale scadente începând cu data intrării în vigoare a acestui act normativ, nu se calculează și nu se datorează dobânzi și penalități de întârziere pe perioada stării de urgență și încă 30 de zile după acestă perioadă, cu precizarea că aceste obligații fiscale nu sunt considerate restante.

CITEȘTE ȘI Patru probleme de politică publică ce pot stimula eforturile lumii de a proteja și restaura ecosistemele naturale

Este de menționat că în data de 16 aprilie 2020 a fost publicată în Monitorul Oficial al României nr. 319 OUG nr. 48/2020 privind unele măsuri financiar-fiscale, prin care au fost adoptate măsuri în domeniul eșalonărilor, aplicabile contribuabililor care deja beneficiază de o eșalonare la plată, respectiv:

• suspendarea tuturor obligațiilor condiție de menținere a eșalonării la plata obligațiilor fiscale, pe o perioadă de până la 30 zile de la încetarea stării de urgență;
• necalcularea de dobânzi și penalități conform Legii nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, cu modificările și completările ulterioare, pentru plata cu întârziere a ratelor din graficele de eșalonare neachitate până la împlinirea termenului de 30 zile după data încetării stării de urgență;
• posibilitatea eșalonării obligațiilor fiscale născute în perioada stării de urgență, precum și pe o perioadă de până la 30 zile de la încetarea stării de urgență;
• obligațiile fiscale eșalonate neachitate la termenele din graficele de plată precum și obligațiile fiscale neachitate care reprezintă condiție de menținere a eșalonării, în perioada sus menționată, nu sunt considerate obligații fiscale restante, în sensul art. 157 alin. (2) din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, cu modificările și completările ulterioare.

CITEȘTE ȘI Apicultorii vor primi, în următorii 3 ani, subvenții de peste 150 milioane lei. Jumătate din sumă este asigurată din fonduri UE

Pe de altă parte, o soluție care poate fi avută în vedere oricând, de orice contribuabil care se află în dificultate financiară și care nu se află în insolvență, este aceea de a solicita eșalonarea la plată a obligațiilor fiscale. Astfel, cadrul legal actual (Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, cu modificările și completările ulterioare) permite eșalonarea la plată a obligațiilor fiscale, astfel:

• pe o perioadă de maxim 5 ani, situație în care debitorul beneficiază și de amânarea la plată în vederea anulării penalităților de întârziere, în condițiile acestui act normativ. În acest caz debitorii trebuie să constituie garanții care să acopere sumele eșalonate la plată, dobânzile datorate pe perioada eșalonării la plată (nivelul dobânzii este de 0,02% pentru fiecare zi de întârziere), plus un procent de până la 16% din sumele eșalonate la plată, în funcție de perioada de eșalonare la plată. La finalizarea eșalonării, respectiv  atunci când sumele eșalonate la plată au fost stinse în totalitate și au fost respectate condițiile de menținere a eșalonării la plată, debitorul beneficiază de anularea penalităților de întârziere amânate la plată (0,01% pentru fiecare zi de întârziere). Este de menționat că pentru obligațiile fiscale eșalonate la plată, precum și cele care fac obiectul amânării la plată potrivit art. 208 din Codul de procedură fiscală, de până la 5.000 lei în cazul persoanelor fizice și, respectiv, 20.000 lei în cazul persoanelor juridice, nu este necesară constituirea de garanții;
• pe o perioadă de cel mult 1 an în cazul debitorilor cu risc fiscal mic, caz în care trebuie să constituie o garanție în valoare de minimum 20% din sumele ce pot face obiectul eșalonării la plată, precum și a penalităților de întârziere ce pot face obiectul amânării la plată. În acest caz, pe lângă penalitățile de întârziere se amână la plată în vederea anulării și un procent de 50 % din dobânzi;
• pe o perioadă de maxim 5 ani, în situația în care debitorul deține bunuri în proprietate dar acestea sunt insuficiente pentru a constitui garanțiile prevăzute de lege. În acest caz, penalitățile de întârziere nu se amână la plată, se includ în eșalonare și nu se anulează;
• pe o perioadă de maxim 6 luni, pentru situația în care debitorul nu deține bunuri în proprietate și nu poate constitui niciun fel de garanție. În acest caz penalitățile de întârziere nu se amână la plată, se includ în eșalonare și nu se anulează.

CITEȘTE ȘI ULTIMA ORĂ INFOGRAFICE Încrederea în economia României s-a prăbușit pe fondul pandemiei. A doua cea mai mare scădere de după Revoluție

Alte efecte ale eșalonării la plată, sunt:

• pe perioada eșalonării la  plată, se suspendă executarea silită a sumelor care fac obiectul eșalonării la plată;
• pentru menținerea valabilității eșalonării la plată trebuie respectate anumite condiții printre care plata, într-un anumit termen, a obligațiilor fiscale care nu au format obiectul eșalonării la plată, precum și cele născute după emiterea deciziei de eșalonare la plată. În situația în care aceste datorii pot fi împovărătoare pentru contribuabil, datorită cuantumului lor, se poate solicita eșalonarea la plată și a acestora, cu condiția redimensionării corespunzătoare a garanției;
• pe perioada eșalonării la plată nu se datorează penalități de întârziere;
• anularea penalităților de întârziere la finalizarea cu succes a eșalonării pentru debitorii care au accesat eșalonarea cu garanții suficiente sau au fost încadrați ca debitori cu risc fiscal mic.

Un mecanism alternativ la procedura de acordare a eșalonării la plată, prevăzută de Codul de procedură fiscală, o reprezintă măsura de restructurare a obligațiilor bugetare restante la 31 decembrie 2018, bazată pe un plan de restructurare, test al creditorului privat prudent, plată eșalonată și supraveghere fiscală pe perioada înlesnirii, reglementată prin Ordonanța Guvernului nr. 6/2019 privind instituirea unor facilități fiscale, cu modificările și completările ulterioare.

Procedura de restructurare a obligațiilor restante la 31 decembrie 2018 are ca scop revitalizarea și evitarea deschiderii procedurii de insolvență a contribuabililor care au acumulat datorii bugetare în decursul timpului și nu au avut posibilitatea să le achite.

CITEȘTE ȘI Fostul ministru al Sănătății Sorina Pintea, trimisă în judecată pentru infracțiunea de luare de mită, în formă continuată

Restructurarea obligațiilor bugetare poate fi constituită din una sau mai multe măsuri din care una din măsuri trebuie să fie reprezentată de înlesnirile la plata obligațiilor bugetare. Măsurile de restructurare a obligațiilor bugetare care pot fi propuse prin planul de restructurare sunt următoarele:

a) înlesniri la plata obligațiilor bugetare;
b) conversia în acțiuni a obligațiilor bugetare;
c) stingerea obligațiilor bugetare prin darea în plată a unor bunuri imobile ale debitorului;
d) anularea unor obligații bugetare principale în proporție de maxim 50% din totalul acestora  și care nu poate avea ca obiect obligații bugetare principale și accesorii reprezentând ajutor de stat de recuperat.

Este de precizat că măsurile de restructurare trebuie îndeplinite în anumite termene și condiții astfel cum sunt prevăzute de OG nr. 6/2019 cu modificările și completările ulterioare Un efect al restructurării obligațiilor bugetare este acela că se amână la plată toate accesoriile datorate de contribuabili, în vederea anulării, dacă planul de restructurare se finalizează cu succes.

Pentru accesarea acestei măsuri debitorul are obligația de a notifica organul fiscal competent cu privire la intenția sa, până la data de 31 iulie 2020, sub sancțiunea decăderii din dreptul de a mai beneficia de restructurarea obligațiilor bugetare.

De asemenea, debitorul trebuie să se adreseze unui expert independent în vederea întocmirii unui plan de restructurare și un test al creditorului privat prudent de către expertul independent pe baza unei analize referitoare la situația debitorului. Termenul până la care se poate depune cererea de restructurare este 30 octombrie 2020.

Este de menționat că aplicarea măsurii restructurării reprezintă o fereastră de oportunitate pe o perioadă limitată de timp astfel încât contribuabilul care se află în această situație să ia o decizie cu privire la situația sa, în sensul de a-și restructura datoriile bugetare, care poate implica și o restructurare a companiei."