Finanțele au împrumutat în octombrie 5,68 miliarde de lei, cel mai mult de anul acesta. Investitorii au fost atrași cu dobânzi semnificativ mai mari

Ministerul Finanțelor a împrumutat în octombrie de pe piața internă 5,68 miliarde de lei, în contextul în care statul, cu un necesar mare de finanțare lăsat pentru ultimele luni ale anului, a oferit dobânzi în creștere semnificativă pentru a atrage interesul marilor investitori în titluri de stat. Statul vrea să ia sume mai mari în ultimele luni ale anului, după ce până aproape de toamnă a refuzat să accepte dobânzile în urcare solicitate de investitori și a împrumutat bani sub program. Dobânzile cresc din cauza unor factori externi, cum este majorarea costurilor de finanțare în SUA sau o atitudine mai reticentă a investitorilor față de piețele emergente, între care și România, dar și ca urmare a unor factori interni, precum lipsa de disciplină fiscală a Guvernului.

Anterior, cea mai mare sumă împrumutată anul acesta a fost în luna septembrie, când a atras 4,17 miliarde de lei.

De ce este important: Dobânzile la care se finanțează statul au relevanță pentru întreg sistemul bancar. De asemenea, în perioadele în care statul atrage sume mari, sistemul bancar riscă să treacă pe deficit de lichiditate. În ultimele săptămâni, Banca Națională a României (BNR) a derulat mai multe operațiuni pentru introducere de lichiditate în piață pe termen scurt, ajutând astfel la stabilizarea sistemului într-o perioadă în care statul împrumută mult.

De altfel, Finanțele au anunțat pentru octombrie un plan de împrumut mare, de 4,7 miliarde de lei (4,2 miliarde de lei la licitațiile principale și alte 495 milioane lei prin sesiunile suplimentare) cea mai încărcată lună după ianuarie, când au anunțat că vor să atragă aproape 5 miliarde lei, dar a contractat doar 3,4 miliarde lei. Pentru luna noiembrie, Ministerul Finanțelor a anunțat, de asemenea, că vrea să atragă 4,7 miliarde de lei, similar cu planul propus pentru octombrie.

CITEȘTE ȘI Execuție bugetară: Deficit de 16,8 miliarde de lei în primele nouă luni, de peste două ori mai mare față de aceeași perioadă a anului trecut

"A fost un salt de dobânzi cauzat de contextul extern. Au crescut inclusiv dobânzile din piețele emergente, iar saltul acesta a avut loc în România în urmă cu aproximativ o lună. Acum, dobânzile par că s-au stabilizat. În contextul randamentelor mai mari, investitorii au devenit mai interesați", a declarat, pentru Profit.ro, Anca Maria Negrescu, senior economist UniCredit România.

"Randamentele s-au menținut la niveluri relativ ridicate săptămâna trecută, în urma creșterii din săptămâna precedentă. Cererea pentru emisiunile Finanțelor pe piața primară a fost solidă, ca urmare a randamentelor mai mari. La fel cum a procedat și în săptămâna precedentă, Ministerul Finanțelor a acceptat costul mai mare pentru a ține pasul cu necesarul mai ridicat de finanțare", a scris, într-o notă transmisă investitorilor în octombrie, economistul UniCredit România.

CITEȘTE ȘI BNR confirmă așteptările analiștilor și menține dobânda-cheie, în ședința de politică monetară

În ultimele săptămâni, Banca Națională a României a introdus lichidități importante în sistemul bancar. Chiar la începutul acestei săptămâni, BNR a injectat în piața bancară, 16,65 miliarde de lei, printr-o operațiune de tip repo cu scadența la 7 zile, la o dobândă de 2,5% pe an, egală cu dobânda cheie. Suma de 16,65 miliarde de lei luată de bănci este cea mai mare cel puțin din ultimii 17 ani, pentru care există date pe site-ul BNR.

"Suma (din octombrie, n.r.) este în linie cu așteptările pieței, având în vedere necesarul mare de finanțare al Guvernului pe final de an. Desfășurarea cu regularitate de operațiuni repo de către Banca Națională a României pare esențială pentru succesul planului de emisiune de titluri al Ministerului Finanțelor", afirma, într-o notă către investitori și analiști, economistul șef al ING Bank România, Ciprian Dascălu, la începutul lunii octombrie.

Potrivit economistului ING Bank, interesul ridicat al investitorilor este generat și de o scadență ridicată pe care Finanțele o au la finele lunii noiembrie.

CITEȘTE ȘI BCE menține nemodificate dobânzile și reduce la jumătate achizițiile lunare de obligațiuni

Potrivit datelor consultate de Profit.ro, Finanțele trebuie să achite 8 miliarde de lei la finele lunii noiembrie, când ajunge la scadență o emisiune de obligațiuni lansată în aprilie 2013. Statul a redeschis în mod repetat această emisiune în ultimii ani.

De altfel, România a împrumutat, la începutul lunii octombrie, de pe piețele externe 1,75 miliarde de euro, prin două emisiuni de eurobonduri, mai puțin comparativ cu obiectivul de 2,5 miliarde de euro anunțat de Ministerul Finanțelor la declanșarea operațiunii. În acest an, statul a atras prin emisiuni pe piețele externe alte 2 miliarde de euro, în februarie, și încă 1,2 miliarde de dolari, în iunie. Ținta de împrumut de pe piețele externe a Ministerului Finanțelor pentru întreg anul 2018, țintă orientativă, este de circa 4,5 miliarde de euro.

Ce a împrumutat statul anul acesta

La ce dobânzi s-a împrumutat statul în octombrie

Potrivit datelor analizate de Profit.ro, Finanțele au acceptat dobânzi în urcare chiar și cu 0,43 puncte procentuale, cum este cazul emisiunii din 24 octombrie, când randamentul a fost de 4,82%. Aceeași emisiune a fost redeschisă de stat și cu o lună în urmă, când randamentul anual a fost de 4,39%.

CITEȘTE ȘI Investitori din România au cumpărat eurobonduri de 150 milioane de euro din emisiunea de obligațiuni totalizând 1,75 miliarde de euro a Finantelor

Investitorii au revenit în această lună la licitațiile organizate de Finanțe, cererea fiind repetat de două sau chiar trei ori mai ridicată decât oferta. Excepție a făcut, însă, ultima licitație a lunii, în cadrul căreia suma totală subscrisă de bănci a fost ușor suab cea propusă de Finanțe, de 592 milioane față de 600 de milioane de lei. Statul a acceptat să împrumute numai 170 de milioane de lei, la o dobândă care nu a variat prea mult comparativ cu precedenta emisiune cu maturitate similară.

În paranteză este trecută maturitatea reziduală