Proiectul care instituie scutiri de taxe și reduceri de TVA la cazinouri, hoteluri, restaurante, cluburi sau magazine, amplasate pe insule și suprafețe rezultate din modificări naturale ale teritoriului ori amenajări hidrotehnice, a primit luni un raport favorabil de adoptare în comisia de buget și ar urma să primească marți votul final în Camera Deputaților, după ce anul trecut a fost adoptat de Senat. Este pentru a treia oară când senatorul PSD Șerban Nicolae inițiază acest proiect, deși Curtea Constituțională a stabilit că propunerea legislativă încalcă normele constituționale.
În decembrie anul trecut, proiectul a reușit să treacă de plenul Senatului, prin votul majorității PSD, pentru a doua oară.
Curtea Constituțională a României a respins în iunie 2019 proiectul care fusese aprobat de Parlament în aprilie. Șerban Nicolae venise, în 2017, cu actul pentru a doua oară în Parlament. În septembrie 2019, la începutul noii sesiuni legislative, senatorul social-democrat a înregistrat proiectul pentru a treia oară la Senat, pentru ca după o lună să fie adoptat prin vot în plen.
Judecătorii Curtea Consituțională au declarat neconstituțional proiectul, după sesizarea opoziției și a președintelui Klaus Iohannis, care a atenționat că documentul a fost adoptat cu depășirea termenelor legislative, nu a fost supus avizării Consiliului Economic și Social, iar unele facilități pot reprezenta ajutor de stat.
Proiectul a fost adoptat prima dată prin vot final de Parlament după ce fusese avizat negativ de două comisii senatoriale pe motiv că are legătură cu insula Belina, subiect al unui dosar în care sunt anchetați de DNA doi foști miniștri.
PNL a anunțat atunci că va sesiza proiectul la Curtea Constituțională, cu argumentul că este vorba de un proiect ”cu dedicație pentru Liviu Dragnea”.
Între timp, odată cu venirea la guvernare a PNL, insula Belina și brațul Pavel, din albia minoră a Dunării, au revenit de la Consiliul Județean Teleorman în administrarea statului român, prin Administrația Națională Apele Române.
Inițiativa legislativă în curs de adoptare din nou de Parlament reia prevederile din proiectul inițial, cu aceleași argumente, dar și cu unele amendamente introduse în comisia de specialitate a Camerei Deputaților.
Proiectul stabilește în mod explicit că terenurile proprietate publică sau privată a statului care fac obiectul legii sunt: insule, grinduri și alte suprafețe de uscat, cu potențial de exploatare economică, rezultate prin acțiuni sau modificări naturale ale teritoriului ori prin lucrări de amenajare hidrotehnică.
Printr-un amendament introdus de deputații majorității parlamentare s-a stabilit acum că terenurile trebuie să aibă o suprafață mai mare de 35 de hectare, dar regimul derogatoriu se aplică și unor părți ale acestor terenuri cu condiția ca părțile respective să nu aibă mai puțin de 10 hectare.
Potrivit unul alt amendament adus de deputați în comisia de specialitate, terenurile respective vor fi scutite de la prevederile Legii apelor.
Toate terenurile proprietate publică sau privată de acest fel urmează a fi scutite de taxa pe teren, conform proiectului.
Regimul fiscal derogatoriu prevăzut urmează să se aplice corespunzător și terenurilor concesionate de către unitățile administrativ- teritoriale, dacă sunt utilizate exclusiv pentru activitățile economice prevăzute.
Proiectul stabilește că se va aplica doar o cotă redusă de TVA de 5% asupra bazei de impozitare pentru următoarele activități: cele de producție de energie regenerabilă, turism, agrement, alimentație publică, comerț cu amănuntul, jocuri de noroc, precum și cele de servicii conexe acestora.
Pentru construcțiile și activitățile economice realizate pe aceste terenuri, taxele și impozitele locale calculate și datorate potrivit dispozițiilor Codului Fiscal vort fi reduse cu 50%, prin hotărâre a consiliului local, prevede proiectul.
Pentru a intra în vigoare, după eventuala sa aprobare și de Camera Deputaților, proiectul mai trebuie promulgat de șeful statului. Rămâne însă de văzut dacă și acum proiectul va mai fi sesizat de neconstiuționalitate.
Dosarul DNA privind insula și lacul Belina a dus la demisia a doi miniștri: Sevil Shhaideh, vicepremier și ministru al Dezvoltării, acuzată de procurorii DNA de abuz în serviciu, și, în același dosar, Rovana Plumb, ministru delegat pentru Fonduri Europene, acuzată de complicitate, în calitate de fost ministru al Mediului în Guvernul Ponta.
Dosarul vizează trecerea, considerată ilegală, în 2013, a unei părți din Insula Belina și Brațul Pavel (cu suprafață de 278,78 hectare, respectiv 45 hectare), situate în albia minoră a Dunării, din proprietatea statului în proprietatea județului Teleorman și în administrarea Consiliului Județean Teleorman, pentru ca, doar la câteva zile, să fie închiriate tot ilegal unei firme private.
Fostul premier Victor Ponta a afirmat că, în perioada în care era prim-ministru, liderul PSD Liviu Dragnea i-ar fi solicitat să treacă Lacul Belina în proprietatea Consiliului Județean Teleorman, precizând că nu ar fi știut că lacul a ajuns în proprietatea firmei Tel Drum și că acest lucru l-a aflat din presă.
