Ministerul Muncii atrage atenția asupra unui număr mare de aspecte, precum problemele pe care le-ar introduce proiectul în funcționarea unor instituții, dar și impactul social pe care îl va genera introducerea în rândul veniturilor care pot fi executate silit pentru impozite locale și a venitului de incluziune sau a unor forme de sprijin acordate în cazul persoanelor cu handicap.
Proiectul pregătit de către Ministerul Dezvoltării s-a aflat, în mai multe variante, în dezbatere publică încă din vara anului trecut.
Guvernul are programtă în această seară, la ora 18, o ședință în care ar urma să adopte proiectul de ordonanță cu relansarea economică, promovat de către Ministerul Finanțelor și la care nu sunt așteptate probleme, precum și proiectul de ordonanță cu reforma administrativă, promovat de către Ministerul Dezvoltării.
Proiectul de refformă administrativă, deși promovat de către Ministerul Dezvoltării, este unul amplu, cu măsuri care ajung inclusiv în sfera fiscală, dar și în alte domenii.
Din observațiile Ministerului Finanțelor, întinse pe 42 de pagini
Exemple:
- Or, o dispoziție care restrânge exercițiul unui drept sau al unei libertăți prevăzute în Constituție, în mod evident constituie o afectare în sens negativ a respectivului drept sau libertăți.
- art. I pct. 31 din proiect, cu referire la instituirea posibilității modificării unilaterale a raportului de serviciu din perspectiva duratei timpului de lucru, dar și dispozițiile art. I pct. 40 și urm., care instituie o serie de măsuri în domeniul funcției publice în privința derulării raporturilor de serviciu ale înalților funcționari publici în baza unui mandat pe perioadă determinată, ori mobilitatea funcțiilor publice prin rotația pe durată temporară. Reglementarea acestor aspecte în maniera propusă poate fi considerată restrângere a dreptului fundamental la muncă, consacrat de art. 41 din Constituția României, republicată;
-
- art. X, art. XL și art. XLIX din proiect, cu referire la stabilirea procentului de reducere a personalului din administrația publică, întrucât se poate aprecia că normele propuse sunt de natură a afecta regimul autorităților administrației publice centrale și locale, respectiv al unor instituții fundamentale ale statului.
- În contextul celor precizate mai sus, recomandăm reanalizarea unor prevederi cuprinse în prezentul proiect de act normativ care pot apărea ca fiind viciate din perspectiva respectării exigențelor constituționale sus-menționate, exemplu în acest sens fiind dispozițiile:
- Considerăm că întregul act normativ trebuie reanalizat din perspectiva clarității, predictibilității și necesității măsurilor propuse, cu precizarea că asigurarea securității juridice constituie o regulă consacrată și de actualitate în România, în jurisprudența sa, Curtea stabilind că una dintre cerințele principiului respectării legilor vizează calitatea actelor normative (Decizia nr.591 din 14 iulie 2020 paragraful 80, Decizia nr. 1 din 10 ianuarie 2014 - paragraful 225).
- Din lectura factorilor de risc enumerați în proiectul de act normativ rezultă că toate funcțiile publice de conducere din cadrul Ministerului Finanțelor se încadrează ca fiind funcții sensibile si vor fi supuse obligatoriu și simultan rotației cееa ce conduce la blocarea activității ministerului.
- Risc de politizare sau utilizare strategică
- Blocaje pot genera și prevederile referitoare la evaluarea multianuală (pe 3 sau 5 ani) a performanțelor profesionale pe baza unui plan de management al structurii/ structurilor funcționale conduse.
- La art. V - Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal - In ceea ce privește propunerile de la art. V din proiect vizând impozitele și taxele locale ce fac obiectul Titlului IX -Impozite și taxe locale din Codul fiscal, învederăm necesitatea eliminării textelor în cauză întrucât Ministerul Finanțelor are atribuția elaborării cadrului legal primar pentru domeniul în speță reglementat de Codul fiscal astfel cum prevede art. 2 alin. (2) lit. e) din Hotărârea Guvernului nr. 34/2009 privind organizarea și funcționarea Ministerului Finanțelor, cu modificările și completările ulterioare, respectiv că Ministerul Finanțelor îndeplinește funcția de concepție fiscală.
Drept urmare, propunerile nu ar putea face obiectul prezentului demers. Tocmai în considerarea acestor atribuții, la nivelul Ministerului Finanțelor au fost luate deja măsuri cu privire la cadrul legislativ reglementat de Titlul IX din Codul fiscal, modificările și completările astfel promovate în domeniul impozitului/taxei pe clădiri, impozitului/taxei pe teren și al impozitului pe mijloacele de transport făcând obiectul Legii nr. 239/2025 pentru stabilirea unor măsuri de redresare și eficientizare resurselor publice și pentru modificarea și completarea unor acte normative, aplicabile în/începând cu anul fiscal 2026, la elaborarea cărora au fost luate în considerare inclusiv analizele consultanței internaționale cu privire la legislația fiscală națională reglementată de Codul fiscal care, de altfel, nu a relevat aspecte de natura celor avute în vedere prin prezentul proiect.
- De asemenea, în considerarea necesității îndeplinirii angajamentului asumat prin Planul Național de Redresare și Reziliență aferent investiției 7 - Asistență tehnică pentru revizuirea cadrului fiscal, urmează a fi luate măsuri în cursul anului 2026 pentru revizuirea actualului cadru legislativ fiscal prevăzut de Titlul IX - Impozite și taxe locale din Codul fiscal (și deci, implicit și revizuirea oricărei alte modificări legislative intervenite, între timp, asupra acestuia), prin reglementarea unui nou mecanism de impozitare bazat pe valoarea de piață.
In plus, ca urmare a analizei interne efectuate la nivelul Ministerului Finanțelor în cazul de față au rezultat mai multe inadvertențe - În ceea ce privește propunerea de introducere la art. 461, după alineatul (1) a unui nou alineat, alineatul (11), menționăm că, propunerea pare nejustificată având în vedere considerentele prezentate la pct. 1 de mai sus și respectiv, faptul că sfera de cuprindere a Codului fiscal nu vizează chestiunile ce țin de procedura de autorizare în construcții
- Prin eliminarea din sfera secretului fiscal, raportat la persoanele fizice, a elementelor care vizează numele și prenumele persoanei, adresa de domiciliu (care de regulă este aceeași cu domiciliul fiscal), codul numeric personal, natura și cuantumul obligațiilor fiscale, natura, sursa și cuantumul veniturilor, natura, sursa și valoarea bunurilor, acestea devin practic publice.
In concluzie, prin eliminarea acestor elemente din sfera secretului fiscal, înseamnă că, orice persoană poate să solicite organului fiscal informații de această natură, iar organul fiscal este obligat să le transmită, ele nemaiavând caracterul de informație supusă secretului- fiscal, putând fi folosite în orice scop.
- Menționăm că, secretul fiscal este una dintre garanțiile importante ale procedurii fiscale, mai ales din perspectiva relației dintre contribuabili și organul fiscal. Asigurarea contribuabilului că informațiile pe care le deține administrația fiscală în legătură cu persoana sa nu sunt divulgate în afara administrației are efect în realizarea unui nivel ridicat al conformării voluntare.
Pe cale de consecință, recomandăm eliminarea acestei propuneri din proiectul de ordonanță de urgență.
În plus, apreciem necesară și consultarea Autorității Naționale de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal. - Înțelegem că s-a omis a se avea în vedere activitățile în curs de derulare în baza angajamentului asumat prin PNRR cu privire la impozitarea proprietății imobiliare.
- Introducerea posibilității de executare silită pentru plata impozitelor și taxelor locale contravine principiului protecției minime a veniturilor sociale, consacrat la art. 729 alin. (1) lit. 7) din Codul de procedură civilă, care prevede: „Alocațiile de stat și indemnizațiile pentru copii, ajutoarele pentru îngrijirea copilului bolnav, ajutoarele de maternitate, cele acordate în caz de deces, bursele de studii acordate de stat, diurnele, precum și orice alte asemenea indemnizații cu destinație specială, stabilite potrivit legii, nu pot fi urmărite pentru niciun fel de datorii."
Totodată, menționăm că această norma ar putea aduce atingere principiilor constituționale cum ar fi art. 47 din Constituția României care garantează dreptul la un nivel de trai decent - reținerea dintr-un venit minim de subzistență poate fi apreciată ca o atingere adusă acestui drept.
Instituția executării silite are mai degrabă un caracter imperativ, nu o posibilitate, în care propunem reanalizarea normei în discuție.
Asupra acestor aspecte urmează să fie consultat Ministerul Justitiei.
- Cu privire la Nota de fundamentare
Din informațiile prezentate în Nota de fundamentare, la Secțiunea a 4-a "Impactul financiar asupra bugetului general consolidat atât pe termen scurt, pentru anul curent, cât și pe termen lung (pe 5 ani), inclusiv informații cu privire la cheltuieli și venituri", la pct.4.2 "Modificări ale cheltuielilor bugetare plus/minus, din care:" sunt evidențiate modificări ale cheltuielilor bugetului de stat, în sensul diminuării acestora pe total, astfel: -1,645 miliarde lei pentru anul 2026, -3,073 miliarde lei pentru anii 2027,2028, 2029 și 2030. Insă, din informațiile detaliate pe naturi de cheltuieli, totalul acestora însumează în anul 2026 valoarea de -1,540 miliarde lei - Per ansamblu, analiza prevederilor referitoare la evaluarea performanței funcționarilor publici arată că modul de formulare al criteriile de acordare a notelor pentru indicatorii de performanță, atât pentru gradul de complexitate al lucrărilor, cât și pentru gradul de implicare, sunt în mare parte subiective și dificil de cuantificat în mod obiectiv, ceea ce poate genera evaluări inechitabile sau discriminatorii, iar formulările care condiționează nota de inițiative individuale, ore suplimentare, perfecționare individuală, implicarea în proiecte strategice sau fonduri europene și ajutor acordat colegilor favorizează doar anumite persoane, ceea ce face necesară revizuirea grilei pentru a fi clară, transparentă, măsurabilă și aplicabilă tuturor funcționarilor publicі.
Ministerul Muncii a trimis 25 de pagini de observații
Exemple
- Riscul major de pierdere a fondurilor aferente Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR) și nerespectarea jaloanelor
- Riscuri de neconstituționalitate și discriminare în salarizarea din administrația locală
- Încălcarea obligațiilor internaționale privind drepturile persoanelor cu dizabilități
- Riscuri de incompatibilitate cu CEDO și condamnări la Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO)
- Mecanismul rotației unor angajați din sectorul public generează o fluctuație excesivă a personalului de execuție din direcțiile coordonate de funcționarii supuși mobilității, afectând stabilitatea, continuitatea managerială și capacitatea instituției de a-și îndeplini atribuțiile curente.
- Măsura favorizează generalizarea în detrimentul specializării
- Nu se asigură premisele unui management performant, deoarece rotația nu ține cont de specificul instituțional, de proiectele în derulare și nici de responsabilitățile strategice pe care funcția le presupune.
- Aplicarea rotației presupune costuri suplimentare semnificative
- Referitor la dispozițiile art. XII din proiect privind completarea Legii nr. 448/2006 privind protecția și promovarea drepturilor persoanelor cu handicap.
În prezent, multe dintre primăriile de la nivel național nu pot acorda dreptul persoanei cu handicap grav de a fi îngrijit de un asistent personal din cauza numărului restrâns de posturi de asistenți personali aprobate anual la nivel local.
Prin intrarea în vigoare a prevederilor art. XII din prezentul proiect, acordarea acestui drept va fi și mai redusă, în favoarea acordării unor sume de bani cu titlu de indemnizație lunară întrucât asupra acestora există posibilitatea de stabilirea a unei popriri pentru neplata impozitelor și a taxelor locale. Astfel, dreptul de a opta între angajarea unui asistent personal și plata indemnizației lunare va deveni o constrângere de a opta pentru cea din urmă formă de sprijin. - Reglementarea executării silite a indemnizației asistenților personali ai persoanelor cu handicap grav, în vederea recuperării impozitelor și taxelor locale, neachitate în termenul legal, presupune o transformare a acestui beneficiu social reprezentând garanția demnității umane, într-un instrument de executare silită, fapt care contravine principiului protecției sociale și creează o contradicție între scopul prestației și utilizarea ei efectivă. Subliniem, astfel, că această măsură va vulnerabiliza și mai mult persoanele cu handicap, crescând riscul de excluziune socială a acestora.
- Facem aceleași observații și pentru prevederile art. XIII privind reglementarea executării silite venitului minim de incluziune într-un instrument de executare silită, fapt care este în contradicție cu principiului protecției sociale consacrat de Legea nr. 292/20112 și produce o incompatibilitate între scopul și natura acestei prestații și destinația sa efectivă, deturnând caracterul de protecție socială pentru care aceasta a fost instituită
