Ministerul Finanțelor lucrează la planul fiscal care, în urma negocierilor cu Comisia Europeană, va sta la baza programului de reducere a deficitului bugetar în următorii ani. Finanțele încearcă să convingă Comisia că Guvernul poate obține doar printr-o colectare mai bună o parte cât mai mare din veniturile suplimentare necesare reducerii dezechilibrului bugetar în anii următori, astfel încât doar o parte cât mai redusă a acestor venituri să provină din "măsuri fiscale". România încearcă totodată să obțină din partea Comisiei o ajustare mai lentă a deficitului în primii trei ani, în care are programate investiții majore, inclusiv pentru PNRR, dar și un impact puternic de pe urma reformei pensiilor, acțiune prevăzută tot în PNRR, spune ministrul de resort, Marcel Boloș, într-un interviu pentru Profit.ro.
Întrebat dacă măsurile fiscale se referă la majorări de taxe, Boloș a evitat un răspuns direct și a indicat jalonul din PNRR care prevede reforma sistemului fiscal pe baza unui raport al Băncii Mondiale, prin reducerea/eliminarea sistemelor fiscale favorabile și a facilităților acordate unor categorii.
Renunțarea la regimurile fiscale mai favorabile a fost menționată în trecut și de către premier ca exemplu de măsuri care ar putea să fie luate de anul următor pentru a susține ajustarea fiscală. De exemplu, în cazul TVA, premierul Marcel Ciolacu a afirmat că nu se va umpla la cota generală de 19% și nici la cotele reduse pentru alimente și medicamente, dar că ar putea fi analizate alte cote reduse de TVA.
"Lucrăm la acest plan fiscal, este planul fiscal structural prevăzut de regulamentele CE pentru toate cele 10 state membre (care încalcă regulile, n.r.). Anul 2025 are încărcătura bugetară cea mai mare, pentru că discutăm despre reforma sistemului public de pensii, unde avem impactul bugetar deja prezentat în spațiul public și cofinanțările aferente PNRR, care are termenul de finalizare a proiectelor 2026. România în perioada următoare, 2025, 2026, 2027, are un buget alocat investițiilor foarte mare, respectiv 8,2% din PIB în 2025, 7,3% din PIB în 2026 și 6,2% din PIB în 2027. Sunt primele noastre simulări pentru planul fiscal și pentru prognozele de cheltuieli pentru următoarea perioadă. Trebuie să fim realiști, pentru că sunt ani dificili din perspectiva asigurării finanțărilor acestor proiecte de investiții", spune ministrul.
CE a estimat în primăvară pentru România un deficit bugetar de 6,9% din PIB pentru anul 2024, dar în toamnă va avea o nouă estimare.
"Comisia Europeană, în estimările de toamnă, este posibil să-și revizuiască ținta de deficit. În toamnă se face traiectoria și se trimite practic o traiectorie ajustată a deficitului bugetar, luând în calcul estimările Comisiei", a spus ministrul.
La prognoza de venituri prevăzută în planul fiscal, Finanțele au încercat să plaseze o parte cât mai mare din viitoarele venituri suplimentare, necesare ajustării deficitului, pe seama unor măsuri de îmbunătățire a colectării.
"Anul 2025 are încărcătura bugetară cea mai mare, pentru că discutăm despre reforma sistemului public de pensii, unde avem impactul bugetar deja prezentat în spațiul public și cofinanțările aferente PNRR, care are termenul de finalizare a proiectelor 2026. În momentul de față, ne-am concentrat la prognoza de venituri ca cea mai mare parte veniturile suplimentare să provină din măsurile aferente GAP-ului de TVA și GAP-ului de impozite și taxe, să avem venituri suplimentare din combaterea evaziunii fiscale, să avem venituri suplimentare din valorificarea creanțelor bugetare neîncasate, astfel încât să rămână o parte cât mai mică care trebuie să rezulte din măsurile fiscale", a explicat ministrul.
"O parte cât mai mică din măsurile fiscale, nu e niciun secret, avem o reformă fiscală care este un angajament pe care îl are România prin PNRR. Aceste măsuri, dacă mă întrebați în ce constau, aici procesul de negociere cu Comisia Europeană este început, nu pot să detalii asupra tipologiei măsurilor fiscale până când acestea nu sunt definitivate în discuția cu CE și până când acestea nu sunt finalizate pentru a avea acordul CE", a mai spus Boloș.
Reprezentanții Guvernului și ai celor două partide din coaliția de guvernare, PSD și PNL, evită să vorbească despre majorări de taxe, întrucât s-au angajat ferm ca în acest an să nu majoreze taxe, iar rundele de alegeri programate pentru acest an îi determină să încerce să se țină de cuvânt, dar și să evite acest subiect, unul cu încărcătură negativă semnificativă.
Ministrul Finanțelor urmează să prezinte planul fiscal Coaliției în prima parte a lunii septembrie, urmând ca în perioada 15 septembrie - 30 septembrie să fie parcursă etapa de dezbatere cu societatea civilă și cu mediul de afaceri. În cursul lunii septembrie se vor derula discuțiile tehnice cu CE, astffel încât toate informațiile care mai sunt necesare și solicitările CE să fie clarificate, iar în perioada 1-15 octombrie, cel târziu 15 octombrie, planul fiscal conform solicitărilor CE, trebuie să fie trimis oficial, astfel încât să intre în evaluarea Comisiei.
Noul guvern, care se va forma după alegerile parlamentare din decembrie, va avea posibilitatea să ceară Comisiei revizuirea planului fiscal, dar acesta trebuie depus acum în termenul prevpzut, dacă România vrea să beneficieze de o ajustare mai lentă, pe parcursul a șapte ani și nu pe perioada standard de patru ani.
"Actualizarea planului fiscal va fi atributul noului guvern, dar (România trebuie să transmită planul, n.r.) până pe data de 15 octombrie, așa spune regulamentul, altfel intră în proces de ajustare automată a deficitului bugetar, respectiv vom intra pe 4 ani. În felul acesta va fi o perioadă destul de complicată, cu o ajustare dură, intercalată cu cheltuieli de investiții consistente. Ar exista riscul de blocare a investițiilor și riscuri destul de mari pe care trebuie să și le asume România în această perioadă", a declarat ministrul.
România vrea o ajustare mai redusă în primii trei ani din cei șapte, Comisia are o abordare liniară
"Din punctul nostru de vedere, primii trei ani nu au o distribuție liniară spre deosebire de CE, care merge pe modelul liniar. Noi am încercat să arătăm că acești trei ani, 2025, 2026 și 2027, sunt ani în care vrem să avem cheltuielile cu investițiile tratate în mod corespunzător pentru a nu pierde oportunitatea aceasta de a implementa (investiții, n.r.).
Noi, potrivit traiectoriei trimise de CE avem un prag minim de ajustare de 0,72% din PIB, aferent unei perioade de 7 ani, și un prag maxim de 1,22% din PIB, aferent unei perioade de 4 ani. Nu știu cum vom reuși să definitivăm cu CE, noi am prezentat angajamentele pe zona de investiții publice și vom vedea în ce măsură vor fi înțelese și acceptate aceste particularități. În discuțiile cu CE, elementul cel mai important este traiectoria de ajustare, pentru că aceasta conturează strategia de cheltuieli și politica de finanțare pe care o avem", a spus Boloș.
