Poșta Română a prejudiciat bugetul cu peste 10 milioane de euro, la care se adaugă dobânzi și penalități de 3,2 milioane euro, prin faptul că a compensat obligații de plată către stat cu o colecție filatelică ce includea însă și timbre pentru care legislația nu permite compensarea, arată inspectorii Curții de Conturi într-un document obținut de Profit.ro.
Compensarea a fost efectuată în baza Legii 298/2013, care stabilește că obligațiile fiscale către bugetul de stat ale Poștei Române pot fi stinse cu valoarea contabilă a colecției filatelice constituite după 1998 prin achiziții ale companiei. Colecția este transferată astfel către Muzeul Național de Istorie și predată în custodie Băncii Naționale.
Operațiunea a fost pregătită printr-un protocol de predare-primire semnat în iulie 2014, Poșta compensându-și astfel obligații de plată (TVA, impozit pe profit, dobânzi și penalități) în sumă totală de 55,9 milioane de lei, din care 49,8 milioane lei în schimbul unei colecții filatelice și 6,1 milioane lei pentru obiecte muzeale.
Știind că legea vorbește despre compensarea obligațiilor bugetare cu timbre achiziționate, inspectorii au cerut conducerii Poștei să detalieze situația, răspunsul primit fiind că respectiva colecție filatelică era formată din timbre constituite prin achiziții ale Poștei cu titlu oneros (transmise companiei pe bază de factură), în valoare de 2,3 milioane lei, timbre obținute prin transfer (schimb reciproc cu administrații poștale străine, primite de la Romfilatelia sau de la Fabrica de Timbre), în valoare de 10,2 milioane lei, iar restul reprezentând timbre constatate în plus la inventar.
Inspectorii au ajuns la concluzia că Poștei trebuia să îi fie compensate obligații de plată de doar 8,5 milioane lei (2,39 milioane lei timbre efectiv achiziționate și 6,1 milioane lei obiecte muzeale), diferența de 47,4 milioane lei (echivalentul a aproximativ 10 milioane euro) nefiind justificată legal pentru compensare.
"Compensarea de către Poștă a obligațiilor datorate la bugetul de stat cu suma de 55,9 milioane lei, față de 8,5 milioane lei, a condus la prejudicierea bugetului de stat cu suma estimativă de 47,4 milioane lei, la care se adaugă dobânzile și penalitățile aferente estimate de echipa de control la 14,9 milioane lei", se arată în document.
Printre persoanele indicate ca având atribuții în zona în care au fost constatate neregulile sunt directorul general de atunci Alexandru Petrescu, astăzi director general al Fondului Național de Garantare a Creditelor pentru IMM după ce a fost ministru al Economiei și ministru pentru Mediul de Afaceri în Guvernul Grindeanu, directorul executiv Andrei Stănescu, cel care a condus în acest an interimar Poșta, precum și directori de la departamentele juridic, economic și contabilitate.
Inspectorii au insistat pentru clarificări în discuțiile cu aceștia, intrându-se astfel inclusiv într-o dezbatere semnatică, de definire a cuvântului "achiziție", reprezentanții Poștei apelând la Dicționarul Explicativ al Limbii Române și argumentând pe baza acestuia că respectivul cuvânt este sinonim cu "a cumpăra, a procura bunuri în condiții avantajoase", deci nu are numai sensul de achiziție contra cost.
"Deci și celelalte procurări sunt tot achiziții", s-au justificat reprezentanții Poștei, inspectorii notând însă în raportul de control că aceste explicații nu le schimbă opinia privind abaterile constatate.
În consecință, inspectorii Curții de Conturi le-au transmis acestora că au în continuare de achitat la buget, în numele Poștei, 47,4 milioane lei plus dobânzi și penalități.
Poșta are deja de achitat 7,4 milioane euro, reprezentând amenda care i-a fost aplicată anul trecut de Consiliul Concurenței pentru că nu și-a îndeplinit obligațiile impuse în urma unei investigații finalizate în 2010. Atunci, Poșta fusese amendată cu 24 milioane euro, pentru abuz de poziție dominantă.
Guvernul spune încă de anul trecut că vrea să aloce 75,5 milioane de lei pentru majorarea capitalului social al Poștei. Infuzia de capital va acoperi datoriile companiei la bugetul de stat, inclusiv amenzile primite de la Consiliul Concurenței în ultimii 5 ani, precum și sumele pe care operatorul le-ar putea plăti în urma investigației derulate de Comisia Europeană, la solicitarea autorităților române, pe tema ajutoarelor de stat, a afirmat atunci șeful Consiliului Concurenței.
Joi, Consiliul de Administrație al Poștei a fost revocat la cererea Ministerului Comunicațiilor, după ce a refuzat să demisioneze, informație anunțată în prealabil de Profit.ro.
