Popririle bancare vor fi instituite de către ANAF doar pe sumele datorate statului, nu pe tot ce se află în conturile bancare ale firmelor sau persoanelor executate silit, iar ridicarea popririlor va fi făcută în timp real, prevede un set de modificări aflate acum în lucru la nivelul Ministerului Finanțelor, potrivit informațiilor Profit.ro. Acum, ANAF pune poprire simultan pe toate conturile, iar ridicarea popririi se efectuează la câteva zile sau chiar mai mult după ce trage suma datorată statului. Schimbările la care lucrează acum Finanțele, minister în subordinea căruia se află ANAF, vor introduce ridicarea popririi în timp real și instituirea acesteia doar pentru suma datorată. Anul trecut, ANAF a luat din conturile celor cu datorii, folosind poprirea bancară, 3,46 miliarde de lei, sumă cu 9% mai mică față de anul anterior. Contactat de Profit.ro, ministrul Finanțelor, Eugen Teodorovici, a declarat că intenționează să introducă această măsură în cel mai scurt timp.
Înainte de a fi prezentată aici, informația a fost anunțată cu mult înainte pe Profit Insider
De ce este important: În prezent popririle sunt instituite rapid și pe mai multe conturi ale firmei/persoanei executate, indiferent de sumele aflate în conturi. Pe de altă parte, ridicarea popririi după ce ANAF a luat banii este greoaie și poate dura mai multe zile, interval în care blocarea conturilor poate cauza probleme majore firmei sau persoanei în cauză.
"Intenționăm să introducem această măsură în cel mai scurt timp. Scopul, la fel ca în cazul altor măsuri adoptate deja sau pe care le am în vedere ca ministru al Finanțelor, este de a așeza pe baze normale, nu de forță, relația ANAF cu mediul de afaceri și contribuabilii", a declarat ministrul Finanțelor, Eugen Teodorovici, contactat de Profit.ro.
Modificarea referitoare la poprirea exactă a sumei și ridicarea acesteia în timp real este în prezent în lucru la Ministerul Finanțelor.
"În prezent, la nivelul Ministerului Finanțelor, se află în curs de implementare următoarea etapă în ceea ce privește schimbul de informații între părți cu privire la actele de executare comunicate, precum și în ceea ce privește urmărirea sumelor care fac obiectul popririlor bancare, în mod operativ, astfel încât, pe de o parte, ridicarea popririlor să se realizeze în timp real, iar, pe de altă parte, sumele existente în conturile bancare să fie indisponibilizate de către instituțiile de credit în limita sumei ce face obiectul popririi, în funcție de informațiile transmise de instituțiile de credit cu privire la sumele existente în conturile bancare", potrivit unui document al Ministerului Finanțelor, analizat de Profit.ro.
"În vederea ducerii la îndeplinire a acestui obiectiv, se impun modificări ale legislației procedurale, în vederea creării premiselor practice, reale, de ridicare a popririlor în timp real în cazul recuperării integrale a creanțelor, respectându-se și interesul imediat al debitorului. Prin realizarea acestui obiectiv, Ministerul Finanțelor are în vedere creșterea operativității și a eficienței măsurii de executare silită prin poprire bancară", potrivit documentului.
De altfel, fosta șefă a ANAF Mihaela Triculescu a fost chemată în aprilie, moment la care era în funcție, să explice Comisiei pentru cercetarea abuzurilor, corupției și pentru petiții modul în care ANAF procedează în cazul popririlor. Triculescu a fost schimbată la începutul lunii iunie de la conducerea ANAF și înlocuită cu Mirela Călugăreanu, director general al Direcției București a ANAF și fost președinte ANAF.
Potrivit prevederilor Codului Fiscal, în cazul în care debitorul nu-și plătește de bunăvoie obligațiile fiscale datorate, ANAF trece la acțiuni de executare silită, cu excepția cazurilor în care există o cerere de restituire/rambursare în curs de soluționare, iar cuantumul sumei solicitate este egal sau mai mare decât creanța fiscală datorată de debitor.
În prezent, ANAF "atunci când aplică măsura de indisponibilizare asupra disponibilităților bănești aflate în conturile bancare ale debitorului, precum și a celor viitoare, nu are cunoștință despre sumele existente în conturile deschise de debitori la instituțiile de credit", notează Ministerul Finanțelor.
"Fenomenul popririlor multiple asupra conturilor bancare este vechi și binecunoscut de către autorități. Au existat multe discuții și câteva proiecte pentru remedierea procedurilor de instituire și de ridicare a popririlor, dar din păcate nu au fost finalizate. Ar fi o veste foarte bună pentru mediul de afaceri dacă intenția Ministerului Finanțelor se va și materializa în această vară pentru că actuala situație le generează companiilor probleme de cash flow și complicații birocratice. Motivul este că ANAF deține doar informații despre conturile bancare ale debitorilor – la ce bănci sunt deschise -, dar nu și despre disponibilitățile bănești aflate în acele conturi. Așa se ajunge ca, în practică, dacă o companie are conturi la 3 bănci și datorează, de exemplu, statului 10.000 lei, ANAF va institui popriri pe toate conturile și fiecare dintre cele 3 bănci va bloca suma de 10.000 lei. Pentru a-și recupera rapid banii popriți suplimentar, debitorii trebuie, de multe ori, să solicite ANAF și să ducă personal la bănci scrisorile de ridicare a popririi pentru că procedura administrativă durează nerezonabil de mult, așa cum admitea și Ministerul de Finanțe în urmă cu trei ani când a propus un proiect de modificare a Codului de procedură fiscală în acest scop (care, însă, nu a fost aprobat)", explică, pentru Profit.ro, Daniel Anghel, partener, liderul departamentului de Consultanță fiscală și juridică, PwC România.
În opinia sa, o procedură rapidă, puțin costisitoare și fără efecte negative pentru contribuabili trebuie să fie dublată de un sistem informatic performant, așa cum și mediul de afaceri susține de mai mulți ani. "Vedem, însă, că reforma administrației fiscale prin programul de modernizare cu Banca Mondială a fost sistat și, deocamdată, nu avem un plan B, deși sistemul IT al ANAF lucrează la peste 90% din capacitate, existând constant blocaje. În concluzie, modificarea procedurii din Codul de procedură fiscală este foarte binevenită, dar atragem atenția că va fi aplicabilă în măsura în care sistemul informatic va face față noilor cerințe și se va renunța la transmiterea documentelor pe hârtie care durează mult și conduce la nesincronizări între ANAF, bănci și debitor", precizează liderul departamentului de Consultanță fiscală și juridică din PwC România.
Finanțele au inițiat de mai mulți ani schimbări în ce privește sistemul de instituire și ridicare a popririlor pe cale electronică, însă procesul a decurs greoi, inclusiv din cauza incompatibilităților software invocate de bănci.
Platforma informatică prin care sunt comunicate băncilor actele de executare emise de ANAF a fost instituită prin ordin al ministrului Finanțelor în 2017. Tot în 2017 a fost încheiat un protocol între ANAF și Asociația Română a Băncilor (ARB) privind condițiile de implementare a sistemului automat de transmitere a actelor de executare silită.
Sistemul este operațional din iunie 2017, dar funcționează bine doar în ce privește instituirea popririi.
Altă schimbare gândită de Finanțe - plafoane mai mari până la care nu se trimit popriri către bănci
ANAF nu va mai pune poprire pe conturile bancare ale persoanelor fizice pentru datorii către stat mai mici de un anumit cuantum, aceeași facilitate urmând să fie introdusă și pentru firme, conform surselor Profit.ro. Astfel, ANAF nu va mai pune poprire pe conturile bancare ale persoanelor fizice pentru datorii către stat mai mici de 1.500 de lei, în cazul firmelor mici totalul datoriilor către stat sub care nu va mai fi instituită poprire bancară ar urma să urce la 10.000 de lei, iar în cel al companiilor mari și mijlocii, la 40.000 de lei, potrivit unui proiect aflat în prezent în lucru la Ministerul Finanțelor.
Un ordin de președinte ANAF publicat în Monitorul Oficial pe 21 martie prevede că ANAF nu mai pune poprire pentru sume mai mici de 100 de lei în cazul persoanelor fizice, 3.000 de lei în cazul companiilor mari, 1.500 de lei în cazul contribuabililor mijlocii și 500 de lei în cazul celorlalte categorii de debitori. Aceste plafoane ar urma să fie majorate.
"A apărut în ianuarie un ordin de președinte ANAF care a crescut plafoanele până la care nu se transmit popriri către instituțiile bancare. Sunt pe tipuri de contribuabili, 3.000 de lei la mari contribuabili, 1.500 de lei la contribuabili mijlocii, 1.000 de lei la contribuabili mici și 100 de lei la persoane fizice. Acest ordin este în refacere, îl avem din nou pe masă, pentru că ni s-au părut prea mici aceste plafoane. Plafoanele pe care le discutăm în aceste zile sunt de 40.000 de lei la contribuabili mari și mijlocii, iar la contribuabili mici 10.000 de lei. Și la persoane fizice 1.500 de lei", spune și Doru Dudaș, șef al Direcției legislație Cod de procedură fiscală din Ministerul Finanțelor.
Poprirea conturilor bancare este o procedură a ANAF care are un impact foarte puternic asupra activității de zi cu zi a contribuabilului, a spus Dudaș.
Poprirea conturilor - una dintre principalele metode folosite de ANAF în cazul celor care nu plătesc
Poprirea pe conturile bancare reprezintă unul dintre principalele instrumente utilizate de ANAF pentru executarea silită.
Încasări pe modalități de executare silită
| Modalități de excutare silită | 2018 | 2017 | Variație |
|---|---|---|---|
| Total | 10,62 miliarde lei | 14,36 miliarde lei | -26% |
| plăți după comunicarea somației | 6,83 miliarde lei | 9,98 miliarde lei | -31,6% |
| popriri asupra disponibilităților din conturi bancare | 3,46 miliarde lei | 3,8 miliarde lei | -9% |
| popriri pe venituri (la terți) | 296,6 milioane lei | 520,7 milioane lei | -43% |
| valorificări bunuri mobile sechestrate | 8,9 milioane lei | 10,4 milioane lei | -14,4% |
| valorificări bunuri imobile sechestrate | 27,3 milioane lei | 53,6 milioane lei | -49% |
