Conducerea Direcției Generale a Vămilor (DGV), parte a ANAF, a decis oprirea operațiunilor de vămuire la birourile vamale de frontieră din Constanța, în principal cel din port, și direcționarea acestor operațiuni la birourile vamale din interiorul țării, motivul invocat fiind că acestea din urmă nu prea au activitate, în timp ce structura din port este încărcată, iar timpii de așteptare sunt mari. Din cele 121.000 de containere care au intrat anul trecut prin portul Constanța cu destinație firme din România, pentru 81.600 firmele au ales, în contextul în care legislația UE le acordă dreptul să decidă unde fac vamă, derularea operațiunilor la punctul de intrare, în portul Constanța. După cum relevă documentul cu dispoziția internă, obținut de Profit.ro, miza este, în fapt, mutarea la structura din București a operațiunilor de vămuire pentru peste 43.000 de containere.
Înainte de a fi prezentată aici, informația a fost anunțată cu mult înainte pe Profit Insider
De ce este important: Portul Constanța este un punct de intrare de mărfuri extrem de important la nivel regional și un atu major pentru economia României. Autoritățile compară mereu portul Constanța cu portul olandez Rotterdam și afirmă că dezvoltarea acestuia și creșterea tranzitului de mărfuri sunt o prioritate. Dacă până la această restricție, firmele care aveau opțiunea vămuirii în Constanța sau București, alegeau Constanța, autorităție ar fi trebuit să se concentreze pe dezvoltarea serviciilor acolo unde are nevoie de ele mediul privat. Pe noul raționament, firmele trebuie să caute cu containerele de marfă angajații ANAF, în loc ca ANAF să ofere acest serviciu acolo unde firmele au nevoie de el.
Mai este important: Firmele care importă containere de marfă pot face vama oriunde în UE. Dacă introduci restricții care nu țin cont de nevoile mediului privat, o parte semnificativă a traficului de mărfuri se poate îndrepta către alte puncte de intrare în UE. Caz în care DGV și-ar atinge obiectivul de a reduce timpii de așteptare în vama Constanța, dar într-un mod nefericit pentru economia României. Concurență pentru Constanța există. De exemplu, portul bulgar Varna a finalizat lucrări cu fonduri europene în urma cărora, de la începutul lui 2020 poate primi vase cu tonaj mai ridicat.
Informații complete despre ce este pregătit sunt puse la dispoziție, la cerere, abonaților Profit Insider
Potrivit reglementărilor UE, firmele pot alege unde derulează operațiunea de vămuire. Pînă la momentul la care fac această operațiune, containerul este sigilat și se află doar în tranzit, în timp ce marfa este considerată intrată pe teritoriul UE, iar firma poate derula operațiuni cu bunurile respective. De exemplu, o firmă poate importa un container de marfă, să deruleze operațiunea de vămuire la Bratislava și să trimită containerul în România, iar pe traseu să mai și descarce/comercializeze din marfă. Pe teritoriul UE, firma poate alege unde face vama.
Restricția introdusă de Vama din România ia acum firmelor dreptul de a face vămuirea mărfurilor în Portul Constanța, unul dintre cele mai importante puncte de intrare din regiune pentru mărfuri. Măsura ar putea diminua competitivitatea portului, o infrastructură importantă a României în comerțul cu mărfuri.
Documentul obținut de Profit.ro arată că anul trecut, din 121.024 containere de marfă destinate operatorilor economici din România introduse prin portul Constanța, pentru 81.597, adică două treimi, firmele au ales să deruleze formalitățile vamale la birourile DGV din Constanța, Constanța și Constanța Sud. Acest lucru nu va mai fi însă posibil.
Portul Constanța
Totodată, din 57.879 containere destinate operatorilor economici din București și Ilfov introduse prin portul Constanța, pentru 43.232 (75%), operațiunile de import au fost derulate la birourile vamale de frontieră din Constanța.
După noua dispoziție, operațiunile acestea vor fi derulate, cel mai probabil, la Biroul Vamal de Interior București, din sectorul 6, sau la Biroul Vamal de Interior Ilfov, din sectorul 1.
Introducerea de restricții în portul Constanța este contrară declarațiilor politicienilor din ultimii ani. Guvernanții au afirmat repetat importanța portului Constanța și nevoia de a îl dezvolta și de a atrage un trafic cât mai ridicat de containere. Având în vedere că firmele care aduceau containere cu marfă în București - Ilfov alegeau, în cazul a trei sferturi din total containere, să facă vama în Constanța și nu în București, putem presupune că noua restricție le va afecta activitatea și, în consecință, va face mai puțin atractiv portul Constanța.
Motivul măsurii este, potrivit DGV, că timpii de așteptare pentru controlul de trecere a frontierei se mențin la valori ridicate, peste media UE, aceștia fiind justificați de către birourile vamale de frontieră prin lipsa de personal. Un alt motiv ar fi că au existat controale ineficiente, sumare, la care nu a fost declarată valoarea în mod corect.
De asemenea, angajații punctelor vamale de interior nu au suficientă activitate. Se ia activitatea de la Constanța, unde au nevoie firmele, și se mută pe la vămile de interior, în principal la București, ca să aibă toată lumea de lucru.
"Există la nivelul birourilor vamale de interior discrepanțe foarte mari în ce privește încărcarea de activități pe personal - 27 din birourile vamale de interior având un grad de încărcare sub media națională", explică directorul general al DGV, Marcel Mutescu, în nota trimisă direcțiilor regionale vamale.
Șeful Vămii nu explică de ce nu suplimentează personalul la Constanța și eventual să ia și alte măsuri necesare, astfel încât firmele să poată face operațiunile acolo unde au nevoie, nu unde există personal ANAF. O variantă ar fi suplimentarea personalului, astfel să se lucreze 24 de ore din 24, șapte zile pe săptămână. În prezent, la program de 24/24 au acces firmele doar în anumite situații de urgență.
Majoritatea punctelor vamale de transport rutier de marfă derulează un număr redus de operațiuni de vămuire, undeva la 7.000-7.500 anul trecut în total pentru punctele vamale Moravița, Jimbolia, Naidăș, Halmeu, Sighet, Sculeni (frontiera externă a UE). Motivul este o dispoziție dată în 2016, deoarece aceste puncte vamale pentru trafic rutier nu dispun de capacitate tehnică (rampe, depozite, etc) suficientă pentru a derula operațiunile.
Vama Constanța are, însă, dotări tehnice foarte bune și personal. Pe modelul vămilor terestre, în Constanța ar putea rămâne cu un număr nesemnificativ de operațiuni de import derulate.
Restricțiile pentru Constanța vin la pachet cu promisiunea încurajării procedurii simplificate, de vămuire la domiciliul operatorului economic. Astfel, această procedură ar trebui să urce de la circa 10% în prezent la aproximativ 25%.
ANAF anunță sec facilități pentru sprijinirea activității operatorilor economici
"În vederea sprijinirii mediului de afaceri și având în vedere timpii ridicați înregistrați pentru îndeplinirea formalităților vamale la trecerea frontierei, precum și pentru sprijinirea activității operatorilor economici în contextul dificultăților economice generate la nivel mondial de criza COVID-19, conducerea ANAF a dispus un set de mãsuri care vor fi implementate la nivelul structurilor vamale teritoriale începând cu luna august 2020", potrivit unui comunicat de vineri al ANAF.
- Reducerea numãrului de operațiuni de import de mãrfuri pentru care formalitãțile vamale de punere în liberã circulație se efectueazã în birourile vamale de frontierã.
- Direcționarea mãrfurilor prezentate la frontierã în vederea importului cãtre birourile vamale de interior în a cãror arie de competențã se aflã sediul operatorului economic importator.
- Creșterea numãrului operatorilor economici care utilizeazã procedura simplificatã de declarare a mãrfurilor prin înscrierea în evidențele declarantului.
- Întãrirea compartimentelor operative de control vamal prin alocarea de resurse umane suplimentare în structurile vamale cu activitate sporitã.
- Uniformizarea activitãții de control desfãșurate de structurile vamale de la nivel central, regional și local.
- Fluidizarea traficului de mãrfuri prin birourile vamale de frontierã și întãrirea controlului vamal pentru combaterea faptelor de contrabandã și fraudã vamalã la frontierã prin degrevarea de operațiunile comerciale care nu implicã derularea formalitãților vamale în frontierã.
- Efectuarea cu prioritate, în birourile vamale de frontierã, a formalitãților vamale în cazul mãrfurilor pentru care particularitãțile caracteristicilor fizice ale acestora (mãrfurile vrac) sau particularitãțile operațiunii comerciale sau de transport (mãrfuri ce necesita gruparea înainte de încãrcare în cazul transportului naval), respectiv vamale (mãrfuri ce fac obiectul cererilor pentru alocarea de cote tarifare) impun desfãșurarea formalitãților vamale de import în frontierã.
- Eficientizarea controalelor vamale prin dezvoltarea componentei de analiza de risc în cadrul structurilor vamale teritoriale.
Utilizarea procedurii simplificate de declarare a mãrfurilor prin înscrierea în evidențele declarantului prezintã o serie de avantaje dintre care amintim:
- Reducerea cheltuielilor suportate de operatorii economici pentru îndeplinirea formalitãților vamale, prin reducerea frecvenței și a numãrului de declarații vamale necesar a fi depuse.
- Reducerea cheltuielilor de transport și manipulare, mãrfurile ajungând direct în depozitul operatorului economic fãrã a fi necesar a fi prezentate la biroul vamal.
- Posibilitatea utilizãrii mãrfurilor imediat dupã sosirea în depozitul operatorului economic fãrã a fi condiționat de depunerea unei declarații vamale în prealabil.
- Posibilitatea utilizãrii de facilitãți la plata taxelor la import – taxele vamale se pot plãti cumulat pentru o perioadã anterioarã de pânã la 30 de zile, iar TVA este amânatã de la plata în vamã.
- Diminuarea, în condițiile amenințãrii cu rãspândirea virusului COVID-19, a interacțiunii directe între personalul vamal și operatorii economici.
În prezent, în România, operațiunile vamale în care sunt utilizate procedurile simplificate de declarare a mãrfurilor dețin o pondere redusã, respectiv de 10%, fațã de 65,57% media la nivelul UE.
