Compania de consultanță Hays a prezentat ghidul salariilor din România pe anul 2025, indicând exact remunerațiile oferite pe piață în diferite domenii.
Compania transmite că este vorba de un raport complex cu privire la piața muncii, tendințe în materie de recrutare și remunerare.
16 aprilie - Maratonul de Educație Financiară
Este estimat totodată că salariile din România vor crește doar moderat, în 2025, un an marcat de incertitudine și așteptare din partea companiilor, în care acestea vor să își consolideze rezultatele și profitabilitatea.
Doar 1% dintre firmele respondente unui sondaj vor majora salariile cu mai mult de 20%, în timp ce creșteri între 10 și 20% vor acorda doar 15% dintre companii.
65% vor majora salariile cu sub 10%, iar 2% chiar le vor scădea.
Ghidul integral poate fi văzut AICI
Deși preocupările financiare rămân în prim-plan, peste o treime dintre angajatorii continuă să se confrunte cu provocări legate de forța de muncă. Principalele obiective strategice sunt similare cu cele din anul precedent, însă s-au produs schimbări semnificative în prioritizare. Maximizarea profitului operațional a înregistrat o creștere de aproape 20% față de 2024, devenind prioritatea principală pentru 61% dintre companii.
Aceasta este urmată îndeaproape de extinderea cotei de piață și creșterea cifrei de afaceri, ceea ce reflectă cu exactitate climatul economic actual și forțează inițiative precum durabilitatea, inovarea și responsabilitatea socială să treacă în plan secund în 2025.
RITMUL ANGAJĂRILOR PERMANENTE, ÎNCETINIT UȘOR
O altă tendință observată este că tot mai multe companii pun accent pe siguranță și continuitate, în locul unei expansiuni agresive, urmărind să-și mențină poziția pe piață mai degrabă decât să crească rapid. Cristina Iacob, Director Executiv Hays România, explică: „Observăm în piață tendința de a acorda prioritate stabilității în detrimentul creșterii accelerate. 82% dintre companii intenționează să angajeze personal permanent, ceea ce reprezintă o scădere ușoară, dar vizibilă, de 5% față de anul trecut.
Cu toate acestea, probabil din cauza deficitului de competențe, aproape o treime dintre angajatori au dificultăți în a ocupa aceste posturi cu candidați permanenți potriviți. De aceea, soluțiile alternative precum contractarea de resurse externe pe perioadă determinată, devin din ce în ce mai atractive.”
PRIORITĂȚILE ANGAJATORILOR: MENȚINEREA ANGAJAȚILOR, ADAPTABILITATEA ȘI RESTRUCTURAREA
Dacă recrutarea rămâne importantă pentru 32% dintre companii, focusul se îndreaptă treptat spre consolidare. Aproape jumătate dintre organizații (49%) își intensifică strategia de păstrare a angajaților - un procent similar cu cel din anul precedent. Acesta ar putea fi momentul ideal pentru ca angajatorii să adopte mai multă flexibilitate și să răspundă mai bine nevoilor în schimbare ale angajaților.
Optimizarea echipelor, eficientizarea proceselor și regândirea strategiilor de resurse umane vor fi esențiale pentru menținerea competitivității. În special, adaptarea structurilor organizaționale (46%) a devenit aproape la fel de importantă ca retenția în sine (49%) în strategiile de resurse umane pentru 2025.
REMUNERARE ATRACTIVĂ ȘI FLEXIBILITATE PENTRU A RĂMÂNE COMPETITIVI
Așteptările privind creșterile salariale în 2025 sunt destul de aliniate între angajatori și angajați, dar nu în totalitate. 42% dintre companii estimează o majorare salarială modestă, de sub 10%, însă angajații sunt ceva mai optimiști: 25% se așteaptă la creșteri între 10-20%, iar unul din zece speră la o mărire de peste 20%.
Acestea fiind spuse, angajații așteaptă creșteri mai mari decât plănuiesc companiile să ofere, ceea ce evidențiază o diferență în așteptări.
Un alt punct de divergență este modelul de lucru: după cum arată studiul, angajații pun un accent tot mai mare pe echilibrul între viața profesională și cea personală, dorind mai multă flexibilitate, în timp ce angajatorii par să prefere un regim care impune prezența la birou mai multe zile pe săptămână, comparativ cu anul trecut. Totuși, oferirea unor opțiuni flexibile privind prezența la birou poate deveni un avantaj competitiv important pentru companii.
Această tendință este susținută și de preferințele angajaților privind beneficiile: zilele de concediu suplimentare (53%) și flexibilitatea muncii (45%) continuă să fie printre cele mai apreciate avantaje, confirmând că bunăstarea și echilibrul dintre viața profesională și cea personală sunt priorități esențiale pentru angajați.
În esență, 2025 se prefigurează a fi un an al deciziilor prudente pentru companiile românești. Acestea își vor concentra resursele pe maximizarea profitabilității și, în același timp, pe construirea unei forțe de muncă stabile și adaptabile, într-un context economic care impune minimizarea costurilor. Navigarea cu succes a deficitului de competențe și echilibrarea dintre nevoile angajaților și cerințele de business vor fi provocările majore pentru menținerea competitivității pe piața muncii din România.
În 2022, 14,7% din angajații din Uniunea Europeană aveau salarii mici, față de 16,2% în 2018, iar cea mai ridicată pondere de lucrători în categoria cu salarii mici se înregistra în Bulgaria și România, conform datelor publicate de Oficiul European pentru Statistică (Eurostat).
Ponderea de lucrători în categoria cu salarii mici varia semnificativ în rândul statelor membre UE în 2022. Cea mai ridicată se înregistra în Bulgaria (26,8%), România (23,9%), Letonia (23,3%), Grecia (21,7%), Estonia (21,2%) și Cipru (20%). În contrast, mai puțin de 10% din angajați aveau salarii mici în Portugalia (1,8%), Suedia (4,1%), Finlanda (6,5%), Italia (8,8%), Slovenia (9,4%), Franța și Danemarca (ambele 9,7%), scrie Agerpres.
Categoria de salarii mici corespunde angajaților care câștigă două treimi sau mai puțin din remunerația medie brută pe oră în țara în care lucrează. În 2022, ponderea angajaților cu salarii mici era mai ridicată în rândul femeilor (17,1%) decât a bărbaților (12,6%). În 2018, ponderile erau de 18,2% la femei și 12,5% la bărbați.
Lucrătorii din categoria cu salarii mici reprezentau aproximativ un sfert (25,2%) din angajații cu vârsta de sub 30 de ani, 12,1% din angajații cu vârsta cuprinsă între 30 și 49 de ani, și 13,4% în rândul celor de peste 50 de ani.
Cu cât este mai redus nivelul de educație al unei persoane, cu atât sporește probabilitatea de a fi un lucrător din categoria cu salarii mici. În 2022, 27,5% din angajații din Uniunea Europeană cu un nivel scăzut de educație aveau salarii mici, comparativ cu 17,5% în cazul angajaților cu nivel mediu de educație, și 4,8% din cei cu nivel educațional ridicat.
În 2022, cea mai ridicată pondere în UE de lucrători în categoria cu salarii mici se înregistra în activitățile legate de servicii de cazare și alimentație publică (35,1%), activități administrative și servicii de asistență (32,3%), care include persoane cu contract de muncă temporar.
În rândul persoanelor cu contract de muncă pe o durată limitată, 27,2% avea salarii mici, comparativ cu 12,6% din cei care au contract pe perioadă nedeterminată
