Deficitul bugetar s-a situat în ianuarie la 11 miliarde lei, respectiv 0,58% din PIB, față de deficitul de 7,89 miliarde lei, respectiv 0,45% din PIB, aferent lunii ianuarie 2024, a anunțat astăzi Ministerul Finanțelor. Profit.ro a scris la începutul acestei săptămâni despre nivelul ridicat al deficitului din ianuarie. Ținta pentru întreg anul este pentru un deficit în termeni cash de 7,04% din PIB, 134,6 miliarde lei. De remarcat, veniturile statului au scăzut în ianuarie cu 1,4%, în timp ce cheltuielile sunt pe creștere cu 4,5%, deși Guvernul nu a avut buget în prima lună a anului, iar o parte semnificativă a cheltuielilor a fost plafonată la media lunară de anul trecut.
Scăderea încasărilor din TVA în ianuarie este îngrijorătoare pentru execuția bugetului în acest an.
Aceasta este prima lună ianuarie cu scădere de venituri începând din 2017, când veniturile au scăzut cu 5,7% (declinul a fost cauzat în bună măsură de reducerea TVA de la 24% la 20% din ianuarie 2016, reducere care în încasări s-a reflectat din februarie 2016. În ianuarie 2016, TVA reflecta încă încasări pe cotă generală de 24%, ceea ce a furnizat o bază crescută de comparație pentru ianuarie 2017)
Pentru comparație, în ianuarie anul trecut, deficitul bugetar a fost de 0,45% din PIB, 7,9 miliarde lei, Guvernul invocând și la acel moment plăți pe care le amânase de pe finalul anului anterior. Deficitul pentru întreg 2024 a fost de 8,65% din PIB, 152,72 miliarde lei.
Venituri în scădere cu 1,4%
Veniturile totale au însumat 46,75 miliarde lei, în scădere cu 1,4% (an/an), pe fondul reducerii fondurilor europene și a unor categorii de venituri curente - încasări din TVA (ca urmare a majorării rambursărilor de TVA în ianuarie) și accize (efect de bază ridicat în ianuarie 2024).

Încasările din impozitul pe salarii și venit au totalizat 6,86 miliarde lei, înregistrând o creștere de 62,4% (an/an), determinată de avansul semnificativ al încasărilor din impozitul pe dividende (+256,5%), pe seama dividendelor distribuite în anul 2024, cu reținerea cotei de impozit de 8%. Totodată, evoluții pozitive au fost consemnate și în cazul încasărilor din impozitul pe salarii (13,3%) - peste dinamica fondului de salarii din economie (12,2%), și impozitul pe veniturile din pensii (26,3%).
Contribuțiile de asigurări au înregistrat 17,07 miliarde lei, în creștere cu 9,2% (an/an), sub evoluția fondului de salarii din economie. Evoluția mai temperată a acestor încasări este explicată parțial de un transfer efectiv la pilonul II de pensii mai ridicat față de cel înregistrat în ianuarie 2024.
Încasările nete din TVA au înregistrat 10,54 miliarde lei, în scădere cu 11,9% (an/an). Contracția acestor încasări este explicată preponderent de avansul restituirilor de TVA, față de nivelul rambursat în aceeași lună a anului trecut (3,76 miliarde lei în ian 2025, comparativ cu 2,69 miliarde lei în ian 2024), dar și de un efect de bază ridicat.
Veniturile din accize au însumat 3,44 miliarde lei, consemnând o scădere de 20,1% (an/an), explicată de evoluția negativă a încasărilor din accizele pentru produsele din tutun (-36,8%, efect de bază ridicat). În același timp, încasările din accizele pentru produsele energetice au consemnat o dinamică pozitivă, de 18,1%. Evoluția lunară a încasărilor din accize prezintă în general o volatilitate mai ridicată, determinată de politica operatorilor economici de antrepozitare fiscală a produselor accizabile.

Veniturile nefiscale au însumat 4,06 miliarde lei - nivel similar cu cel consemnat în luna ianuarie 2024.
Sumele rambursate de Uniunea Europeană în contul plăților efectuate și donații au totalizat 1,7 miliarde lei, în scădere cu 59% (an/an).
Cheltuieli mai mari cu 4,5%
Cheltuielile în sumă de 57,76 miliarde lei au crescut în termeni nominali cu 4,5% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent. Exprimate ca procent din Produsul Intern Brut, cheltuielile pe luna ianuarie 2025 au înregistrat o scădere cu 0,1 puncte procentuale față de aceeași perioadă a anului 2024, de la 3,1% din PIB la 3% din PIB.
Cheltuielile de personal au însumat 14,01 miliarde lei, în creștere cu 18,6% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent. Exprimate ca pondere în PIB, cheltuielile de personal și-au menținut ponderea la nivelul de 0,7%.
Cheltuielile cu bunuri și servicii au fost 7,38 miliarde lei, în creștere cu 3,9% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent. O creștere se reflectă bugetul Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate de 18,7% pentru decontarea medicamentelor cu și fără contribuție personală și a medicamentelor utilizate în programele naționale de sănătate.
Cheltuielile cu dobânzile au fost de 3,84 miliarde lei, cu 2,19 miliarde lei mai mari față de aceeași perioadă a anului precedent.

Cheltuielile cu asistența socială au fost de 22,30 miliarde lei în creștere cu 12,8% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent. Evoluția cheltuielilor cu asistența socială a fost influențată, în principal, de implementarea măsurilor de recalculare a pensiilor din sistemul public cu începere de la 1 septembrie 2024, în conformitate cu prevederile Legii nr. 360/2023 din 29 noiembrie 2023 privind sistemul public de pensii.
Cheltuielile cu subvențiile au fost de 0,8 miliarde lei, în principal, această sumă reprezintă subvenții pentru transportul de călători și sprijinirea producătorilor agricoli.
Alte cheltuieli au fost de 1,3 miliarde lei, reprezentând în principal, burse pentru elevi și studenți, susținerea cultelor, alte despăgubiri civile și sumele aferente titlurilor de plată emise de Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților.
Cheltuielile privind proiectele finanțate din fonduri externe nerambursabile (inclusiv subvențiile de la Uniunea Europeană aferente agriculturii) au fost de 2,49 miliarde lei, în scădere cu 44,8% față de aceeași perioadă a anului 2024.
Cheltuielile pentru investiții, care includ cheltuielile de capital, precum și cele aferente programelor de dezvoltare finanțate din surse interne și externe, au fost în valoare de 5,3 miliarde lei, cu 28,15% mai mici decât în luna ianuarie 2024, când au fost în valoare de 7,37 miliarde.