PSD a propus la finele lunii iunie o schimbare atât de drastică a sistemului de impozitare, înlocuirea impozitării profitului cu impozitul pe cifra de afaceri, încât antreprenorii au caracterizat schimbarea drept o "revoluție" în materie de fiscalitate. PSD a bătut rapid în retragere la reacția virulentă a sectorului privat, iar premierul Mihai Tudose a anunțat ieri că "subiectul este închis".
Uimitor este că ideea a fost lansată în spațiul public deși Ministerul Finanțelor, condus de PSD, a atenționat încă din luna mai, într-un document prezentat acum de Profit.ro, că propunerea pentru impozitare pe cifra de afaceri "nu poate fi luată în considerare".
În luna mai, Ministerul Finanțelor era condus de Viorel Ștefan, membru PSD cu vechime în Comisia de Buget-Finanțe.
Viorel Ștefan a fost unul dintre miniștrii Cabinetului Grindeanu criticați puternic deliderul PSD, Liviu Dragnea, pentru neîndeplinirea angajamentelor din Programul de Guvernare, varianta inițială, care nu includea și impozitul pe cifra de afaceri.
Poziția Ministerului Finanțelor a clarificat o solicitare primită exact în sensul de a analiza oportunitatea introducerii impozitului pe cifra de afaceri a companiilor private, cu argumentul - invocat ulterior de PSD - că există "cazuri ale unor firme străine care au afaceri în țara noastră și care exportă profitul în afară pentru a nu plăti taxe statului român".
Ministerul Finanțelor, condus de PSD, a spus că nu se poate
Răspunsul clar venit din partea Finanțelor a fost că o astfel de propunere nici nu poate fi luată în considerare. Argumentele aduse de Ministerul Finanțelor sunt, în general, în sensul că România nu poate adopta un sistem de impozitare radical diferit de restul UE, care este, de altfel, o poziție adoptată și de mediul de afaceri și consultanții fiscali după ce PSD a lansat public propunerea, ca parte a Programului de Guvernare în varianta actualizată, odată cu instalarea guvernului condus de Mihai Tudose.
Argumentele Ministerului Finanțelor
- Sistemul de impozitare a profiturilor aplicabil în prezent contribuabililor români este în concordanță cu sistemul clasic internațional, urmărindu-se, totodată, ca acesta să corespundă necesităților pieței interne, respectiv, susținerea creșterii economice și a competitivității, stimularea inovării, atragerea de investiții și crearea de locuri de muncă etc., obiective similare cu cele avute în vedere la nivel comunitar.
- Prin Codul de conduită pentru impozitarea afacerilor, rezultat ca urmare a discuțiilor din cadrul Consiliului Afaceri Economice și Financiare-ECOFIN, s-au stabilit o serie de criterii privind identificarea măsurilor fiscale potențial dăunătoare, fiind vizată și situația în care baza de determinare a profitului pentru companiile dintr-un grup multinational se îndepărtează de normele acceptate pe plan internațional.
- De asemenea, prin adoptarea la nivelul UE a pachetului privind evitarea impozitelor, s-a urmărit o impozitare echitabilă, mai simplă și mai eficientă a întreprinderilor din UE, pachetul conținând măsuri concrete pentru a preveni planificarea fiscală agresivă, pentru a spori transparența fiscală și a crea condiții de concurență echitabile pentru toate întreprinderile din UE.
- Având în vedere natura transfrontalieră a evaziunii și fraudei fiscale, acțiunile la nivelul UE sunt esențiale, în acest sens fiind aprobată Directiva 2016/1164 de stabilire a normelor împotriva practicilor de evitare a obligațiilor fiscale care au incidență directă asupra funcționării pieței interne.
Această directivă a fost elaborată pe baza recomandărilor OCDE din 2015 privind combaterea erodării bazei impozabile și transferului profiturilor (BEPS) și urmează să se aplice tuturor contribuabililor supuși impozitului pe profit într-unul sau mai multe state membre, inclusiv sediilor permanente de pe teritoriul UE ale unor entități rezidente fiscal in afara UE.
Directiva include măsuri obligatorii în scopul eliminării mecanismelor actuale de evaziune fiscală, fiind stabilite norme împotriva erodării bazelor impozabile din piața internă și împotriva transferului profiturilor în afara pieței interne, respectiv măsuri specifice privind:- limitarea deductibilității dobânzii;
- impozitarea la iesire;
- norma generală anti-abuz;
- norme privind societățile străine controlate;
- combaterea tratamentului neuniform al elementelor hibride.
- România, în calitate de stat membru al UE, trebuie să transpună în legislația națională prevederile Directivei 2016/1164, în prezent fiind în lucru la nivelul Ministerului Finanțelor un proiect de act normativ pentru modificarea și completarea prevederilor Legii privind Codul fiscal, ce reglementează ”Impozitul pe profit”, conform celor stabilite de directivă.
- Cadrul legal fiscal actual conține prevederi speciale de aplicare, respectiv prevederi privind reîncadrarea tranzacțiilor/activităților pentru ajustarea efectelor fiscale.
- În contextul celor precizate mai sus, coroborat cu obiectivele de politică fiscală din cadrul Programului de Guvernare pentru perioada 2017-2020, menționăm că la nivel guvernamental există interes pentru identificarea si implementarea de măsuri privind descurajarea practicilor de evitare a obligațiilor fiscale.
Astfel, apreciem că nu poate fi luată în considerare propunerea de schimbare a modului de impozitare în sensul ceior indicate în întrebare.
