Mai mulți lideri ai PNL pregătesc un proiect de lege care ar trebui să rezolve, într-o bună măsură, problemele cauzate transportatorilor de către inspecțiile ANAF, care vizează diurnele acordate șoferilor și reîncadrarea acestora ca venituri salariale, cu un grad ridicat de taxare. Inspecțiile ANAF vizează din urmă perioade de mai mulți ani și se sfârșesc cu impuneri pentru sume mari, care riscă să ducă spre faliment firmele din industria transportului de marfă, unul dintre cele mai competitive sectoare economice ale României în UE, cu o pondere importantă în balanța comercială și așa fragilă a României. Soluția gândită de parlamentarii PNL pentru a clarifica situația din trecut și pentru a pune capăt acțiunilor ANAF este o anulare a obligațiilor stabilite de către Fisc, returnarea sumelor acolo unde au fost plătite de contribuabili, precum și prevederea clară că ANAF nu mai poate reîncadra din urmă aceste sume, relevă datele analizate de Profit.ro.
Înainte de a fi prezentată aici, informația a fost anunțată cu mult înainte pe Profit Insider
Aceasta soluție, necesară pentru clarificarea situației, este promovată de către parlamentari PNL, în timp ce un grup de lucru din care fac parte reprezentanți ai Ministerului Finanțelor, ANAF și transportatorilor, se pare că nu au ajuns la un rezultat.
Proiectul, care ar urma să beneficieze de procedură de urgență, îi are nominalizați ca inițiatori pe deputații PNL Gheorghe Pecingină, Bogdan Huțucă, George-Cristian Tuță, dar și Dan Vîlceanu, de scurt timp ministru al Finanțelor. De asemenea, alături de aceștia se află și senatorul PNL Alina Gorghiu, unul dintre liderii partidului. Proiectul nu a fost depus, încă, în Parlament, dar, având în vedere că este asumat de către parlamentari importanți din PNL, are perspective solide pentru a fi adoptat.
Proiectul de lege ar restrânge semnificativ capacitatea de acțiune a ANAF, care va mai putea reîncadra diurnele ca venituri de natură salarială, cu o impozitare ridicată, numai ca urmare a constatărilor Inspecției Muncii cu privire la nerespectarea dispozițiilor legale aplicabile în domeniul detașării transnaționale.
Un alt aspect important care nemulțumește, însă, industria de transport rutier de marfă este lipsa de claritate pentru viitor, în contextul în care din februarie 2022 la nivel UE urmează să fie aplicată o directivă a detașării, iar o implementare mai dură de către autoritățile române față de alte state UE, mai ales cele din regiune, precum Polonia, Ungaria, Lituania, Bulgaria, ar reduce puternic competitivitatea transportatorilor români iar aceștia ar pierde din piața UE în favoarea concurenților din statele cu reglementare mai puțin strictă.
În timp ce asigurarea unor condiții de concurență egală pe piața internă este atributul autorităților române, acestea ar trebui să își sprijine, nu să își dezavantajeze companiile care concurează pe piața europeană.
Proiectul este disponibil aici. Atenție, acesta este un proiect pregătit de parlamentari pentru a fi depus ca proiect de lege în legislativ, iar forma care ajunge în Parlament ar putea fi diferită.
Declarațiile ministrului Vîlceanu
Întrebat recent, într-o conferință de presă, de către Profit.ro despre soluțiile la care a ajuns grupul de lucru Ministerul Finanțelor-ANAF-transportatori, ministrul Dan Vîlceanu a răspuns de fapt, fără să precizeze acest lucru, ce pregătesc parlamentarii PNL.
"Soluția (pentru problemele transportatorilor, n.r.) va fi promovată prin Parlament și există discuții cu transportatorii. Există un proiect de lege la care lucrează și alți colegi de-ai mei, iar soluția va fi adoptată în Parlament. Înțeleg că din aceste întâlniri au convenit asupra unor chestiuni care sunt acceptate și de o parte și de alta. Vom vedea care sunt până la final măsurile, dar, oricum, așa cum știți, orice proiect de lege care intră în Parlament suferă modificări, în comisii, sunt amendamente la proiectul de lege", a declarat Vîlceanu, întrebat despre soluția la care a ajuns grupul de lucru ANAF-Finanțe-transportatori.
Ministrul a precizat că proiectul de lege va fi depus în Parlament la startul sesiunii parlamentare, la început de septembrie.
Întrebat dacă proiectul prevede acordarea unei amnistii pentru transportatori, ministrul a evitat să răspundă. "Vom vedea care va fi forma lui finală, dar nu aș vrea să fac afirmații de la acest pupitru din Ministerul Finanțelor, să creez o așteptare, pe care ulterior e posibil ca în dezbaterile din Parlament să nu o mai primească transportatorii", a spus ministrul.
Cum argumentează parlamentarii PNL care au inițiat proiectul
Promovarea acestui act normativ este determinată de necesitatea
- înlăturării interpretărilor diferite ale prevederilor legislației ce vizează drepturile de care beneficiază salariații pe perioada detașării în cadrul prestării de servicii transnaționale, inclusiv în ceea ce privește regimul fiscal aplicabil indemnizației specifice detașării transnaționale, interpretări care au condus la reîncadrarea acesteia ca venit asimilat salariilor;
- clarificării exprese a regimului fiscal aplicabil indemnizației specifice detașării transnaționale, în vederea limitării situațiilor care conduc la reîncadrarea acesteia ca venit asimilat salariilor.
-
Pentru partea din indemnizațiile și orice alte sume de aceeași natură, altele decât cele acordate pentru acoperirea cheltuielilor de transport și cazare, primite de salariați, potrivit legii, pe perioada delegării/detașării, după caz, în altă localitate, în țară și în străinătate, în interesul serviciului care depășește plafonul neimpozabil menționat mai sus se aplică regulile de impunere proprii veniturilor din salarii și asimilate salariilor, respectiv angajatul datorează impozitul pe venit, contribuția de asigurări sociale, contribuția de asigurări sociale de sănătate, iar angajatorul contribuția asiguratorie pentru muncă.
Totodată, în prezent, regimul fiscal stabilit potrivit Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările și completările ulterioare, nu este diferențiat în funcție de detașarea salariaților în cadrul prestării de servicii transnaționale, reglementată de Legea nr.16/2017 privind detașarea salariaților în cadrul prestării de servicii transnaționale, cu modificările și completările ulterioare, și de instituția detașării reglementată de Legea nr.53/2003 - Codul muncii, acesta fiind deopotrivă aplicabil.
În urma inspecțiilor fiscale efectuate la contribuabilii care desfășoară activitate de transport international prin intermediul salariaților șoferi în baza contractelor individuale de muncă, oganul fiscal central a retratat, din punct de vedere fiscal, sumele plătite cu titlu de diurnă salariaților (șoferilor) ca fiind venituri de natură salarială, ceea ce a condus, astfel, la stabilirea de diferențe de impozite și taxe reprezentând impozit pe venit și contribuții sociale.
Având în vedere faptul că pandemia SARS-CoV-2 a generat și generează în continuare dificultăți de natură financiară pentru majoritatea contribuabililor, precum și evoluția imprevizibilă a pandemiei în perioada următoare, pentru a diminua riscurile privind blocarea activității contribuabililor pe perioada în care se manifestă efectele acestei pandemii, este necesar să se prelungească măsurile fiscale benefice mediului de afaceri.
Astfel, prin acest act normativ se propune anularea diferențelor de obligații fiscale principale și/sau obligațiile fiscale accesorii, stabilite de organul fiscal prin decizie de impunere emisă și comunicată contribuabilului, ca urmare a reîncadrării sumelor reprezentând indemnizația primită pe perioada delegării și detașării de către angajații care efectuează transport international, aferente perioadelor fiscale cuprinse între 1 iulie 2015 si data intrării în vigoare a prezentei legi și neachitate.
De asemenea, se propune ca pentru aceleași perioade, să nu se reîncadreze sumele de această natură și să nu se emită decizii de impunere. Mai mult decât atât, dacă până la data intrării în vigoare a acestui act normativ, contribuabilii au plătit sumele din deciziile de impunere emise de organul fiscal, atunci aceștia au dreptul la restituirea acestor sume, la cerere, în termenul de prescripție legal care se calculează de la data de 1 ianuarie 2022.
În conformitate cu legislația europeană și națională aplicabilă, în cazul detașării salariaților în țară sau în străinătate, în interesul serviciului, se disting două situații, respectiv:
- detașarea în cadrul prestării de servicii transnaționale reglementată prin Directiva 96/71/CE privind detașarea lucrătorilor în cadrul prestării de servicii, modificată prin Directiva (UE) 2018/957 și
- detașarea în condițiile Legii nr. 53/2003 Codul Muncii.
Având în vedere că drepturile salariaților detașați în străinătate, în cadrul prestărilor de servicii transnaționale sunt acordate în conformitate cu reglementările legislației naționale dar, în același timp sunt supuse și dispozițiilor Directivei 96/71/CE privind detașarea lucrătorilor în cadrul prestării de servicii, modificată prin Directiva (UE) 2018/957, se propune modificarea și completarea Legii nr. 16/2017 privind detașarea salariaților în cadrul prestării de servicii transnaționale, astfel cu a fost modificată și completată prin legea nr. 172/2020, cu prevederi care să clarifice tratamentul fiscal aplicabil indemnizației specifice detașării transnaționale.
Astfel, pentru indemnizația specifică detașării transnaționale, prin derogare de la prevederile Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările și completările ulterioare, se propune aplicarea următorului regim fiscal:
(i) pentru suma care se încadrează în limita plafonului neimpozabil prevăzut la art. 76 alin. (2) lit. k) din Legea nr. 227/2015, cu modificările și completările ulterioare, dar nu mai mult decât valoarea a de 3 ori salariul de bază aferent locului de muncă ocupat, corespunzător perioadei de detașare, nu se datorează impozit pe venit și contribuții sociale obligatorii;
(ii) partea care depășește plafonul neimpozabil și care nu este inclus în baza de calcul al contribuțiilor sociale obligatorii prevăzut la punctul (i), reprezintă venit asimilat salariilor pentru care se datorează impozit pe venit și contribuții sociale obligatorii, respectiv angajatul datorează impozitul pe venit, contribuția de asigurări sociale, contribuția de asigurări sociale de sănătate, iar angajatorul contribuția asiguratorie pentru muncă.
Sumele reprezentând cheltuieli de transport, cazare și masă, efectuate în scopul detașării potrivit legii nu generează pentru salariatul detașat venit impozabil și bază de calcul pentru contribuțiile sociale obligatorii, reglementate de Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările și completările ulterioare.
Totodată, se propune introducerea unor prevederi conform cărora indemnizația specifică detașării transnaționale poate fi reîncadrată din punct de vedere fiscal de către organul fiscal, ca venit asimilat salariilor pentru care se datorează impozit pe venit și contribuții sociale obligatorii, numai ca urmare a constatărilor Inspecției Muncii, prin inspectoratele teritoriale de muncă cu privire la nerespectarea dispozițiilor legale aplicabile în domeniul detașării transnaționale.
De asemenea, Inspecția Muncii, prin inspectoratele teritoriale de muncă, are obligația ca la cererea persoanelor interesate, să confirme încadrarea prestărilor de servicii ca fiind detașări transnaționale, indiferent dacă sunt efectuate în România sau în afara României.
Modificările și completările legislative aduse prin prezenta propunere legislativă vor genera un impact bugetar pozitiv cel puțin din următoarele considerente:
- continuarea aplicării prevederilor legislative aflate în prezent în vigoare, ar genera o contracție semnificativă a sectorului economic din domeniul transporturilor, inclusiv prin reducerea numărului de angajați din România, cu impact financiar negativ asupra tuturor componentelor bugetului general consolidat: impozit pe profit, impozit pe salarii, contribuții de asigurări sociale și de sănătate;
- noul regim fiscal propus încurajează majorările semnificative de venituri pentru salariații detașați, majorări care vor stimula consumul național – efecte de runda a doua – încasări din TVA, accize, la care se adaugă un stimul suplimentar pentru dezvoltarea cererii/ofertei interne;
- ar preîntâmpina migrația unor firme autohtone în Spațiul Economic European, inclusiv din punctul de vedere al angajării personalului din domeniu.
Având în vedere argumentele prezentate mai sus, propunem spre dezbatere și adoptare prezenta propunere legislativă, în procedură de urgență.
Procedura de urgență se impune în condițiile în care întârzierea aplicării măsurilor legislative propuse ar putea produce efecte economice negative deosebit de grave sectorului transporturilor din România, dificultăți financiare deosebite pentru angajații detașați, precum și prejudicii semnificative bugetului de stat și bugetului asigurărilor sociale de stat, pe termen mediu și lung.
