MInisterul Finanțelor a pregătit un proiect de lege care aduce o serie de clarificări legislației naționale, ca urmare a solicitărilor Comisiei Europene de corectare a transpunerii unei directive europene vizând fraude transfrontaliere cu TVA în care este prejudiciat bugetul Uniunii. Potrivit directivei, constituie infracțiune si se pedepsește cu închisoare de la 7 la 15 ani și interzicerea unor drepturi orice acțiune sau inacțiune comisă în cadrul unor scheme frauduloase cu caracter transfrontalier având ca efect diminuarea cu cel puțin 10 milioane de euro a resurselor bugetului Uniunii Europene.
România a avut termen de transpunere data de 6 iulie 2019, autoritățile române notificând transpunerea completă a acesteia. În decembrie 2021 a fost declanșată de către Comisia Europeană o acțiune în constatarea neîndeplinirii obligațiilor de transpunere corectă a Directivei față de o serie de state (Croația, Finlanda, Grecia, Letonia, Luxemburg, Portugalia, România și Spania). Autoritățile române au fost invitate ca, în termen de 2 luni de data primirii scrisorii de punere în întârziere, să comunice observații cu privire la modul în care au fost transpuse în legislația română unele prevederi privind infracțiunile, respectiv aplicarea legii penale în spațiu, care au fost apreciate ca nefiind transpuse în mod adecvat.
Proiectul de lege
Schimbări preconizate
Având în vedere procedura declanșată, se impune luarea măsurilor necesare pentru punerea legislației naționale în acord cu prevederile art. 3 alin.(2) lit. d) pct. (i), (ii) și (iii) din Directiva (UE) 2017/1371.
CITEȘTE ȘI DOCUMENT ANAF prezintă Lista albă și Lista neagră a contribuabililor. Companii de stat cu datorii de miliardeAstfel, se propune completarea Legii nr. 241/2005 pentru prevenirea și combaterea evaziunii fiscale cu un nou articol, art.9^1, având următorul cuprins:
”Art. 9^1 Constituie infracțiune si se pedepsește cu închisoare de la 7 la 15 ani și interzicerea unor drepturi, orice acțiune sau inacțiune comisă în cadrul unor scheme frauduloase cu caracter transfrontalier având ca efect diminuarea cu cel puțin 10.000.000 de euro a resurselor bugetului Uniunii Europene prin:
a) utilizarea sau prezentarea de declarații sau documente false, incorecte sau incomplete privind TVA;
b) nedivulgarea de informații privind TVA atunci când aceste informații trebuie divulgate potrivit legii;
c) prezentarea de declarații corecte privind TVA pentru a masca în mod fraudulos neplata sau constituirea unor drepturi necuvenite la rambursări de TVA”.
Prin raportare la competențele legale ale Ministerului Finanțelor, numai o parte din criticile formulate fac obiectul prezentului proiect și acestea vizează transpunerea următoarelor dispoziții din Directivă:
- „Articolul 3 Frauda care aduce atingere intereselor financiare ale Uniunii (2) În sensul prezentei directive, sunt considerate fraudă care aduce atingere intereselor financiare ale Uniunii următoarele:
(...)
(d) în ceea ce privește veniturile obținute din propriile resurse de TVA, orice acțiune sau inacțiune comisă în cadrul unor scheme frauduloase cu caracter transfrontalier în ceea ce privește: (...)
(ii) nedivulgarea de informații privind TVA, încălcându-se astfel o obligație specifică, având același efect; sau
(iii) prezentarea unor declarații corecte privind TVA pentru a masca în mod fraudulos neplata sau constituirea unor drepturi necuvenite la rambursări de TVA
Prevederile art. 3 alin.(2) lit.d) pct.(ii) din directivă au fost considerate transpuse prin raportare la prevederile art. 4 din Legea nr. 241/2005 pentru prevenirea și combaterea evaziunii fiscale.
CITEȘTE ȘI INFOGRAFIC Salariul minim în lume, la început de an. Unde este plasată RomâniaCu privire la transpunerea art. 3 alin.(2) lit.d) pct.(ii), s-a susținut că norma juridică națională de transpunere utilizează expresia de ”refuz nejustificat” (care presupune o invitație de a acționa - ”somație” – și ulterior un refuz) în locul termenului de ”nedivulgare” utilizat la articolul ante-menționat, care acoperă, de asemenea, situațiile în care autorul infracțiunii omite să furnizeze informații referitoare la TVA în pofida unei obligații de divulgare, fără a fi invitat să divulge informațiile respective.
În ceea ce privește prevederile art. 3 alin.(2) lit.d) pct.(iii) din directivă, acestea au fost considerate transpuse prin raportare la prevederile art. 8 alin.(1) și art.9 alin.(1) lit.b) și c) din Legea nr. 241/2005 pentru prevenirea și combaterea evaziunii fiscale.
Cu privire la transpunerea acestora, s-a susținut că dispoziția națională se referă la ”obținerea (...) de rambursări sau restituiri”, lipsind elementul ”a masca în mod fraudulos neplata” de la articolul 3 alin.(2) lit.d) pct.(iii) din directivă.
CITEȘTE ȘI Dosar de corupție cu flagrant la Antifrauda Fiscală: Doi inspectori, în arest la domiciliu după ce ar fi cerut 10.000 de euro mităÎn contextul în care argumentele formulate de autoritățile naționale cu privire la faptul că art. 3 alin.(2) lit.d) punctul (iii) este deja transpus în legislația națională, nu au fost acceptate de reprezentanții Comisiei Europene și ai Oficiului European de Luptă Antifraudă, pentru a elimina riscul ca eventualele modificări pe legislația existentă să interfereze cu dosarele penale aflate în soluționare creând premisele unor efecte negative asupra acestora, s-a concluzionat asupra necesității unei reglementări noi, distincte, care să asigure transpunerea punctului (iii), fiind creat cu această ocazie un regim sancționator mai dur.
În atare situație, pentru o aplicare și o interpretare unitară a prevederilor art. 3 alin.(2) lit. d), în ansamblul lor, s-a optat pentru preluarea în această nouă propunere inclusiv a punctelor (i)
și (ii).
De asemenea, pentru o transpunere cât mai clară, s-au avut în vedere elementele definitorii prevăzute de directivă la art. 1 alin.(2) pentru infracțiunile grave împotriva sistemului comun de TVA, respectiv infracțiunile să aibă un caracter transfrontalier și să implice un prejudiciu total de cel puțin 10 milioane de euro.