Parlamentul a votat Proiectul Legii bugetului de stat și Proiectul Legii bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2025.
Legea bugetului de stat a fost adoptată cu 254 de voturi ”pentru” și 192 de voturi ”împotrivă”.
Legea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2025 a fost adoptată, de asemenea, fiind înregistrate 255 de voturi ”pentru” și tot 192 de voturi ”împotrivă”.
În sală s-au aflat 447 de parlamentari.
Bugetul este construit cu un deficit de 7% din PIB în termeni cash, 134,6 miliarde lei, pe venituri care se ridică la 667,5 miliarde lei și cheltuieli prognozate la 802,2 miliarde lei.
Creșeterea economică, cea prevăzută și în cea mai recentă prognoză a Comisiei de Prognoză este de 2,5%, iar PIB nominal este estimat la 1.912 miliarde lei. Inflația medie anuală pe care a fost calculat bugetul este de 4,4%.
Deficitul ESA, conform angajamentului din planul fiscal cu Comisia Europeană este setat la 7%.
Salariul mediu lunar este estimat la 5.355 de lei, iar la nivel național vor exista 250.000 de șomeri, conform estimărilor.
Consumul privat, pe fondul diminuării creșterii veniturilor disponibile reale ale populației (ca urmare a aplicării măsurilor fiscal-bugetare prin care câștigurile salariale din sectorul bugetar și pensiile sunt menținute la nivelul anului anterior), își va încetini vizibil avansul, dinamica fiind similară cu cea a produsului intern brut (2,5%).
Exportul net își va tempera considerabil contribuția negativă la creșterea economică (-0,8 puncte procentuale), ca urmare a revenirii exportului de bunuri și servicii (creștere cu 2,3%) concomitent cu majorarea importului de bunuri și servicii cu 3,8%.
Deficitul de cont curent este prognozat la 28,3 miliarde euro în anul 2025, având o pondere în PIB de 7,4%, cu un deficit în scădere al balanței de bunuri până la 9,2% din PIB.
În ceea ce privește piața muncii, pentru anul 2025, a fost estimată o creștere a numărului de salariați cu peste 63.000 persoane, ajungând la un efectiv de 5,475 milioane salariați și o rată a șomajului înregistrat de 3,1%. Salariile nominale, atât în sistemul public, cât și în cel privat vor înregistra decelerări importante, de la creșterea de două cifre din 2024 (14,4%), la o singură cifră în 2025 (6,1%).
Ținta de deficit bugetar pentru anul 2025 a fost anunțată anterior de către ministrul Finanțelor, Barna Tanczos.
Pentru 2024, Ministerul finanțelor a anunțat anterior un deficit bugetar de 152,72 miliarde lei, respectiv 8,65% din PIB, față de deficitul de 90,06 miliarde lei, respectiv 5,61% din PIB aferent anului 2023.
Indicatorii pe care a fost construit proiectul de buget
În 2024, veniturile s-au situat la 574,6 miliarde lei, iar cheltuielile la 727,32 miliarde lei.
Domeniul construcțiilor va continua să fie cel mai dinamic sector, cu o rată a valorii adăugate brute (4,8%) superioară produsului intern brut, bazată pe atragerea și utilizarea performantă a fondurilor europene în dezvoltarea principalelor proiecte de investiții.
”Sectorul terțiar, cu un ritm al VAB (valorii adăugate brute – n.r.) de 2,5%, va asigura peste 60% din creșterea economică. Pentru industrie s-a prevăzut o creștere modestă a valorii adăugate brute, respectiv de doar 0,5%, în condițiile menținerii unui context geopolitic incert”, se arată în documentul citat.
Venituri
În anul 2025 veniturile bugetare în termeni nominali sunt estimate la 667,5 miliarde lei în creștere în valoare nominală pe orizontul de referință, ajungând în anul 2028 la 746,7 miliarde lei. Cele mai mari ponderi în cadrul veniturilor bugetare în anul 2025 le înregistrează (contribuțiile de asigurări sociale 30,8 % din total venituri), urmate de TVA (20,4% în total venituri ) sume primite de la UE (13,1 % din total venituri), impozit pe salarii si venit (8,5 %). Si în anul 2025 în totalul veniturilor bugetare sumele provenind de la UE dețin 13,1% in total venituri ce vor avea o contribuție pozitivă la creșterea economică, banii europeni constituind o sursă de finanțare care degrevează bugetul național și un mijloc de implementare a unor reforme în acord cu agenda europeană.
Proiecția veniturilor bugetare pe anul 2025 și pe termen mediu are la bază evoluția încasărilor realizate în anul 2024, prevederile legislative în vigoare, inclusiv ținta de îmbunătățire a colectării veniturilor bugetare de către ANAF estimată la 9,7 miliarde lei anual (iar pe categorii de venituri de 5,7 miliarde lei la TVA, 3,1 miliarde lei la contribuții sociale, 0,7 miliarde lei la impozit pe profit și 0,2 miliarde lei la impozit pe venit), precum și indicatorii macroeconomici pentru orizontul de referință din cadrul Prognozei de toamnă 2024 a Comisiei Naționale de Strategie și Prognoză.
Veniturile din impozit pe profit sunt prognozate să crească de la 2% în PIB în anul 2024 la 2,2% în PIB în anul 2025, menținându-se la acest nivel pe orizontul de prognoza 2026-2028. Evoluția a fost determinată în principal de anualizarea venitului aferent impozitului minim pe cifra de afaceri (Legea nr. 296/2023) și de impozitul pe profit estimat a fi încasat de la contribuabilii care nu mai îndeplinesc condiția de a fi microîntreprindere începând cu anul 2025, conform Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 156/2024.
Veniturile din impozitul pe venit înregistrează în 2025 o creștere de 0,2% în PIB față de încasările anului 2024, menținându-se la un nivel constant de 2,9% din PIB pe restul orizontul de prognoza. În estimarea veniturilor pe lângă evoluția prognozată a câștigului salarial mediu brut (+6,2% în anul 2025) și a numărului mediu de salariați (+1,2% în anul 2025) au fost reflectate și influențele din modificările legislative din domeniul impozitului pe venit, conform Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 156/2024, respectiv eliminarea facilităților fiscale acordate persoanelor fizice care realizează venituri din salarii și asimilate, ca urmare a desfășurării activității de creare pentru calculator sau de la angajatori din sectoarele construcții, agricol și industria alimentară precum și majorarea cotei de la 8% la 10% în cazul veniturilor din dividende. Evoluția impozitului pe venit din salarii este afectată de anualizarea efectelor măsurii privind menținerea scutirii obligatiilor de plată pentru anumite categorii de salariați pentru suma de 300 de lei iar în cazul veniturilor din pensii de anualizare a măsurii de majorare a plafonului de venit neimpozabil din pensii de la 2.000 lei la 3.000 lei, pe fondul recalculării pensiilor din sistemul public conform Legii 360/2023 privind sistemul public de pensii.
Veniturile din TVA au înregistrat în 2024 un nivel de 6,9% în PIB, fiind estimate să crească treptat până la un nivel de 7,1% din PIB spre sfârșitul orizontului de prognoză având în vedere dinamica nominală prognozată a cererii interne și consumului privat, precum și îmbunătățirea colectării.
Veniturile din accize estimate la 48,6 miliarde lei în anul 2025, se mențin la un nivel constant de 2,5% în PIB pe întreg orizontul de prognoză 2025-2028. Estimarea veniturilor din accize pe anul 2025 reflectă creșterile de nivel stabilite de la 1 ianuarie 2025 cu +6,1% la produsele energetice și +4,4% la alcool iar la la țigarete cu +2,2% de la 1 aprilie 2025. Comparativ cu încasările din 2024 în care s-au regăsit efectele Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 107/2024, veniturile din accize înregistrează o scădere cu 0,1% din PIB.
Impozitele și taxele pe propietate se mențin la un nivel constant de 0,5% în PIB, similar celui încasat pentru anul 2024, pe întreg orizontul de prognoză 2025-2028. Începând cu anul 2025 estimarea veniturilor include reintroducerea impozitului pe construcții, conform prevederilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 156/2024.
Alte impozite pe venit, profit si câștiguri din capital de la persoane juridice sunt prognozate în scădere de la 0,3% în PIB în anul 2024 la 0,2% în PIB în anul 2025 și 0,1% în anul 2026, menținându-se la un nivel constant de 0,1% în PIB pe orizontul de prognoză 2026-2028. Evoluția a fost determinată în principal de măsura de reducere a plafonului de venituri realizate de către microîntreprinderi de la 500.000 Euro la 250.000 Euro în anul 2025 și respectiv 100.000 Euro în anul 2026 instituită prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 156/2024.
Alte impozite și taxe generale pe bunuri și servicii sunt estimate în anul 2025 la 0,5% în PIB (8,9 miliarde lei), în scădere pe termen mediu atingând 0,4% din PIB pe orizontul de prognoză 2026-2028, având la bază prevederile legislative în vigoare privind impozitul suplimentar pentru instituțiile de credit și impozitul specific pe cifra de afaceri, cât și menținerea constantă a ponderii în PIB a veniturilor reglementate de Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 77/2011 privind stabilirea unor contribuții pentru finanțarea unor cheltuieli în domeniul sănătății. Comparativ cu veniturile
realizate în 2024, se înregistrează o diminuare a ponderii în PIB cu 0,3% în PIB, ca efect al evidențierii în cadrul bugetului de stat a veniturilor din contribuția la Fondul de Tranziție Energetică pe parcursul anului.
Veniturile din taxa pe utilizarea bunurilor, autorizarea utilizării bunurilor sau pe desfășurarea de activități se mențin ca procent în PIB de 0,5% pentru perioada prognozată 2025-2028, similar cu încasările din anul 2024.
Veniturile estimate din impozitul pe comerțul exterior și tranzacții internaționale sunt estimate la un nivel de 0,1% în PIB în 2025 și pe termen mediu 2026-2028, similar cu încasările din anul 2024.
Veniturile nefiscale se înscriu pe un trend descendent de la 2,8% în PIB în anului 2025 la 2,5% în anul 2028, deși estimarea veniturilor din dividende are la bază un procent de repartizare a profitului de minim 90% față de 50% așa cum este reglementat prin Ordonanța Guvernului nr.64/2001. În anul 2025 estimările includ suma de 2 miliarde lei reprezentând venituri din ajutoare de stat recuperate la bugetul de stat conform prevederilor legii bugetului de stat pentru anul 2025.
Veniturile din contribuții sociale sunt prognozate la 10,8% din PIB în anul 2025, menținându-se la nivel constant în perioada 2026-2028 (10,8% din PIB). Evoluția este determinată, în principal, de evoluția prognozată a câștigului salarial mediu brut și a numărului mediu de salariați pentru orizontul de timp și de anualizarea efectelor măsurilor legislative din anul 2024 (majorarea cotei de contribuție la Pilonul II de pensii la 4,75%, menținerea scutirii obligatiilor de plată pentru anumite categorii de salariați pentru suma de 300 de lei).
Cheltuielile bugetare în 2025
Cheltuielile bugetare estimate pentru anul 2025 sunt în sumă de 802,2 miliarde lei, în anul 2028 acestea ajung la 866,3 miliarde lei respectiv 36,5 % din PIB, înregistrând o tendință de scădere pe orizontul de referință ca pondere in PIB, datorită nevoii de ajustare a deficitului bugetar.
Cea mai mare creștere pe orizontul de referință o înregistrează cheltuielile cu asistența socială, respectiv 12,7 % din PIB în anul 2025, dar scade pana in anul 2028 la 11,8%.
Cheltuielile de personal sunt în sumă de 169,5 miliarde lei în anul 2025, ajungând în anul 2028 la 201,6 miliarde lei.
Bunurile și serviciile înregistrează o tendință de diminuare în perioada 2025 – 2028 fata de anul 2024 ca pondere in PIB.
În anul 2025 cheltuielile destinate investițiilor însumează aprox.149,7 miliarde lei, reprezentând aproximativ 7,8 % în PIB.În anul 2025 se remarcă cea mai mare pondere a investițiilor în PIB. Investitiile sunt susținute din Mecanismul de Redresare și Reziliență, însă până la sfârșitul anului 2026 acestea trebuie finalizate.
Cu ponderi mari în total cheltuieli în anul 2025 se situează asistența socială (30,2% din total cheltuieli), cheltuieli de personal ( 21,1 % din total) și cheltuieli de investiții ( 18,7 % din total). Totuși, în structura cheltuielilor bugetare se constată în anul 2025 o creștere a ponderii cheltuielilor cu investițiile, diminuare a cheltuielilor cu bunurile și serviciile, a subvențiilor, ceea ce reflectă procesul de eficientizare calitativă a cheltuielilor bugetare.
