Procurorii DNA critică proiectele Guvernului vizând modificări ale Codului penal și ale Codului de procedură penală privind infracțiunea de abuz în serviciu și arată că, în varianta aplicării lor, dosarele aflate în lucru la DNA vor fi clasate și va scădea termenul de prescripție la cinci ani, în condițiile în care, în ultimii doi ani, au fost trimise în judecată 1.171 de persoane acuzate de abuz în serviciu, prejudiciul calculat în aceste dosare fiind de peste un miliard de euro.
În urma unei analize întocmite de DNA, rezultă că, prin aplicarea proiectelor Executivului în forma actuală, orice faptă care ar cauza un prejudiciu de sub 200.000 lei nu va mai fi investigată și pedepsită, în cauzele trimise la instanță procesul penal încetează, iar cauzele aflate în lucru la DNA se vor clasa, scrie News.ro.
"Limita de 200.000 lei nu are nicio legătură cu decizia Curții Constituționale a României în ceea ce privește această infracțiune, cu toate că în nota de fundamentare se invocă acest aspect. Această limită este stabilită în mod arbitrar, fără a fi justificată în vreun fel, existând posibilitatea să fie favorizate anumite persoane determinate", susțin procurorii DNA.
Ei mai arată că orice faptă pentru care nu există plângere prealabilă depusă de partea vătămată nu va mai putea fi investigată.
"Dacă autorul faptei este însuși conducătorul instituției ar trebui să formuleze plângere împotriva propriei persoane. Mai mult, plângerea prealabilă poate fi introdusă doar în termen de trei luni de când partea vătămată a cunoscut existența faptei. Spre exemplu, controalele Curții de Conturi, ale ANAF sau ale altor organisme cu atribuții de control, care vizează activitatea unei instituții din anul anterior nu mai pot determina formularea unei plângeri prealabile. Toate dosarele aflate deja pe rolul instanțelor, având ca obiect infracțiuni de abuz în serviciu vor fi condiționate de formularea plângerii prealabile de către persoana vătămată. Dacă o asemenea instituție va refuza formularea plângerii, se va dispune încetarea procesului penal", precizează DNA.
Procurorii anticorupție mai arată că pedeapsa pentru infracțiunea de abuz în serviciu scade nejustificat de mult, de la maximum șapte ani la maximum trei ani, fără a se preciza care este justificarea.
"În consecință, scade termenul de prescripție la cinci ani. Prin urmare, o serie de procese și anchete vor înceta din cauza împlinirii termenului de prescripție. Reducerea pedepsei nu este justificată, ba mai mult, aduce în derizoriu orice efort de a descuraja conduita abuzivă a funcționarului în exercitarea atribuțiilor de serviciu", mai arată DNA.
Procurorii precizează că, în perioada 2014-2016, au fost trimise în judecată pentru infracțiunea de abuz în serviciu 1.171 persoane fizice și 34 de persoane juridice, iar prejudiciile cauzate prin comiterea faptelor sunt de peste un miliard euro (1.048.341.902 de euro).
În prezent se află în lucru la DNA 2.151 dosare având ca obiect infracțiuni de abuz în serviciu.
"În fața acestei realități, pedeapsa trebuie să fie adecvată în momentul legiferării, în momentul individualizării prin aplicarea ei de către instanță, cât si în momentul executării efective a pedepsei. Or, prin noua reglementare va fi încurajată conduita abuzivă a funcționarilor, incorectitudinea, imoralitatea, lipsa de onestitate și de probitate a acestora în soluționarea unor drepturi și interese ale persoanelor fizice sau juridice", mai arată procurorii.
Ministrul Justiției, Florin Iordache, a declarat săptămâna trecută la un post de televiziune că a văzut, în ultima perioadă, cum procurorul general a comentat despre legi, precizând că Parchetul trebuie doar să aplice legile, în timp ce elaborarea lor este atribuția Parlamentului.
Parchetul instanței supreme, condus de Augustin Lazăr, a transmis, în 25 ianuarie, Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) un punct de vedere critic față de ordonanțele de urgență privind grațierea și modificarea Codului penal, inițiate de Ministerul Justiției, considerând că adoptarea acestor reglementări în regim de urgență ar putea avea drept rezultat vulnerabilizarea gravă a instituțiilor statutului în fața criminalității.
