Deficitul bugetar pentru primele două luni din 2024 s-a situat la 1,58% din PIB, 30,2 miliarde de lei, față de deficitul de 28,99 miliarde lei, respectiv 1,64% din PIB aferent primelor două luni ale anului 2024. Profit.ro a anunțat anterior nivelul deficitului. După scăderea cu 1,4% a veniturilor în ianuarie, bugetul arată o redresare slabă a veniturilor în primele două luni, cu un plus de numai 3,5% pentru primele două luni. Chiar dacă și cheltuielile au un avans modest, de 3,7% (totuși mai accelerat decât veniturile), situația bugetului după primele două luni arată îngrijorător.
- veniturile +3,5% (în ianuarie au fost în scădere cu 1,4%)
- încasări nete TVA în scădere cu 3,2%
- cheltuieli +3,7% (în ianuarie +4,5%)
Trebuie ținut cont că legislația privind bugetul a fost adoptată în februarie, astfel că unele cheltuieli au fost plafonate în ianuarie la media lunară din 2024, ceea ce probabil a ajutat la o limitare a cheltuielilor din prima lună a anului.
Pentru întreg anul, Guvernul are ca obiectiv să scadă deficitul bugetar de la 8,65% din PIB (153 miliarde lei) în 2024 la 7% (135 miliarde lei) anul acesta.
3 aprilie - Eveniment Profit Health.forum - Sănătate nouă
16 aprilie - Maratonul de Educație Financiară
"Primele rezultate ale reducerii cheltuielilor statului se văd deja. Cheltuim mai puțin decât în aceeași perioadă a anului trecut, iar încasările cresc. Primele două luni din 2025 arată o reducere a cheltuielilor de funcționare de 5% la nivelul bugetului de stat și de aproape 4% la nivelul autorităților locale. Cu excepția cheltuielilor pentru sănătate, instituțiile statului au cheltuit cu 380 de milioane de lei mai puțin pe bunuri și servicii, comparativ cu primele două luni din 2024. În același timp, încasările din colectarea TVA au crescut și au ajuns la peste 25 de miliarde de lei în primele două luni ale anului. Execuția bugetului pe primele două luni oferă o imagine de moment, dar corectarea deficitului bugetar este un proces de lungă durată. Trebuie să rămânem fermi în angajamentul nostru de a ne încadra în deficitul de 7% și de a stimula creșterea economica prin investiții. Frânarea ritmului de cheltuieli și îmbunătățirea serviciilor publice rămân priorități absolute, pentru care avem nevoie de un efort susținut din partea tuturor instituțiilor statului", a postat pe Facebook ministrul Finanțelor, Barna Tanczos.
Venituri
Veniturile totale au însumat 89,66 miliarde lei, în creștere cu 3,5% (an/an), susținută de avansul veniturilor curente - în principal impozitul pe salarii și venit, contribuții de asigurări, și accize. Totodată se remarcă contracții în cazul încasărilor nete din TVA (rambursări de TVA mai ridicate în primele două luni an/an) și fondurilor europene. Exprimate ca pondere în PIB veniturile totale s-au ajustat cu 0,22 puncte procentuale, pe seama scăderii fondurilor europene, în timp ce veniturile curente au rămas cvasi-constante.
Încasările din impozitul pe salarii și venit au totalizat 11 miliarde lei, înregistrând o creștere de 42,2% (an/an), determinată de avansul semnificativ al încasărilor din impozitul pe dividende (+179,0%), pe seama dividendelor distribuite în anul 2024, cu reținerea cotei de impozit de 8%. Totodată, evoluții pozitive au fost consemnate și în cazul încasărilor din (i) impozitul pe salarii (18,2%) - peste dinamica fondului de salarii din economie (12,4%), evoluția acestei categorii de venituri fiind influențată de eliminarea facilităților fiscale acordate salariaților din sectorul construcții, agricol, industria alimentară și a activităților de creare de programe pentru calculator (cu efect din februarie a.c.) și (ii) impozitul pe veniturile din pensii (16,7%).
Contribuțiile de asigurări au înregistrat 33,16 miliarde lei, în creștere cu 9,7% (an/an), sub evoluția fondului de salarii din economie. Evoluția mai temperată a acestor încasări este explicată parțial de un transfer efectiv la pilonul II de pensii mai ridicat față de cel înregistrat în primele două luni ale anului trecut (3,39 miliarde lei în ian-febr 2025, comparativ cu 2,39 miliarde lei în ian-febr 2024).
Încasările nete din TVA au înregistrat 19,69 miliarde lei, în scădere cu 3,2% (an/an). Contracția acestor încasări este explicată preponderent de avansul restituirilor de TVA, față de nivelul rambursat în aceeași perioadă a anului trecut (6,08 miliarde lei în ian-febr 2025, comparativ cu 4,43 miliarde lei în ian-febr 2024), dar și de un efect de bază ridicat.
Veniturile din accize au însumat 6,97 miliarde lei, consemnând o creștere de 11,4% (an/an), susținută de evoluția pozitivă a încasărilor din accizele pentru produsele energetice (+22,5%). În același timp, încasările din accizele pentru produsele din tutun au înregistrat o dinamică mai temperată, de 4,1%. Evoluția lunară a încasărilor din accize prezintă în general o volatilitate mai ridicată, determinată de politica operatorilor economici de antrepozitare fiscală a produselor accizabile.
Veniturile nefiscale au însumat 6,63 miliarde lei - nivel similar cu cel consemnat în primele două luni ale anului 2024.
Sumele rambursate de Uniunea Europeană în contul plăților efectuate și donații au totalizat 4,41 miliarde lei, în scădere cu 46,4% (an/an).
Cheltuieli
Cheltuielile bugetului general consolidat în sumă de 119,9 miliarde lei au crescut în termeni nominali cu 3,7% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent. Exprimate ca procent din Produsul Intern Brut, cheltuielile pe anul 2025 au înregistrat o scădere cu 0,2 puncte procentuale față de aceeași perioadă a anului 2024, de la 6,5% din PIB la 6,3% din PIB.
Cheltuielile de personal au însumat 28,1 miliarde lei, în creștere cu 16,2% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent. Exprimate ca pondere în PIB, cheltuielile de personal reprezintă un nivel de 1,5% din PIB, cu 0,1 puncte procentuale mai mari față de aceeași perioadă a anului precedent.
Cheltuielile cu bunuri și servicii au fost 14,74 miliarde lei, în creștere cu 2,4% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent. O creștere se reflectă bugetul Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate de 16,3% pentru decontarea medicamentelor cu și fără contribuție personală și a medicamentelor utilizate în programele naționale de sănătate.
Cheltuielile cu dobânzile au fost de 10,06 miliarde lei, cu 3,39 miliarde lei mai mari față de aceeași perioadă a anului precedent.
Cheltuielile cu asistența socială au fost de 42,78 miliarde lei în creștere cu 10,4% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent. Evoluția cheltuielilor cu asistența socială a fost influențată, în principal, de implementarea măsurilor de recalculare a pensiilor din sistemul public cu începere de la 1 septembrie 2024, în conformitate cu prevederile Legii nr. 360/2023 din 29 noiembrie 2023 privind sistemul public de pensii. Cheltuielile cu asistența socială au fost influențate și de plățile suportate de la bugetul de stat pentru compensarea facturilor aferente consumului de energie electrică și gaze naturale, respectiv pe cele 2 luni ale anului 2025, au fost în sumă de 528,62 mil lei.
Cheltuielile cu subvențiile au fost de 1,75 miliarde lei, în principal, această sumă reprezintă subvenții pentru transportul de călători și sprijinirea producătorilor agricoli, precum și pentru schema de compensare pentru consumul de energie electrică și gaze naturale al consumatorilor noncasnici (69,61 mil lei).
Alte cheltuieli au fost de 3,25 miliarde lei, reprezentând în principal, burse pentru elevi și studenți, susținerea cultelor, alte despăgubiri civile și sumele aferente titlurilor de plată emise de Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților.
Cheltuielile privind proiectele finanțate din fonduri externe nerambursabile (inclusiv subvențiile de la Uniunea Europeană aferente agriculturii) au fost de 5,89 miliarde lei, în scădere cu 35,2% față de aceeași perioadă a anului 2024.
Cheltuielile pentru investiții, care includ cheltuielile de capital, precum și cele aferente programelor de dezvoltare finanțate din surse interne și externe, au fost în valoare de 13 miliarde lei, cu 23,98% mai mici față de aceeași perioadă a anului precedent, când au fost în valoare de 17,1 miliarde.
