Decizia instanței în cazul Salomie - Oltean stabilește un precedent important în materia dreptului de deducere a TVA, chiar si retroactiv. Instanța a hotărât recunoașterea taxei datorate sau achitate în amonte pentru bunuri și servicii utilizate în cadrul operațiunilor taxate, dar care a fost refuzată la deducere de organele fiscale pentru simplul motiv că nu era înregistrată în scopuri de taxă pe valoarea adăugată atunci când a efectuat aceste operațiuni. Un alt aspect reținut de instanță este și faptul că dreptul de deducere este recunoscut chiar dacă persoana impozabilă nu este înregistrată în mod legal în scopuri de taxă pe valoarea adăugată și nu a fost depus decontul taxei datorate, afirmă, într-o opinie transmisă Profit.ro, consultantul fiscal Cornel Grama.
Fiat justiția, et pereat mundus!!
(Johannes Manlius) - Să se facă dreptate, de-ar fi să piară lumea.)
În sfârșit s-a pronunțat instanța Tribunalului Cluj în celebra Cauza Salomie-Oltean, ajunsă până la Curtea Europeană de Justiție - Cauza C 183/14, transpusă și în Codul nostru fiscal la art 310 alin (6):
"...Dacă persoana impozabilă respectivă nu solicită sau solicită înregistrarea cu întârziere, organele fiscale competente procedează după cum urmează:
a) stabilesc obligații privind taxa de plata, constând în diferența dintre taxa pe care persoana impozabilă ar fi trebuit să o colecteze și taxa pe care ar fi avut dreptul să o deducă, de la dată la care persoană impozabilă respectivă ar fi fost înregistrată în scopuri de TVA conform art. 316 dacă ar fi solicitat înregistrarea în termenul prevăzut de lege, dacă taxa colectată este mai mare decât taxa deductibilă, precum și accesoriile aferente, sau după caz;
b) determină suma negativă a taxei, respectiv diferența dintre taxa pe care ar fi avut dreptul să o deducă, de la data la care persoana impozabilă respectivă ar fi fost înregistrată în scopuri de TVA conform art. 316 dacă ar fi solicitat înregistrarea în termenul prevăzut de lege, și taxa pe care persoană impozabilă ar fi trebuit să o colecteze de la dată la care ar fi trebuit să fie înregistrată în scopuri de taxa conform art. 316, dacă taxa deductibilă este mai mare decât taxa colectată."
În dispozitivul cauzei, instanța a dispus anularea Decizia de soluționare a contestației nr. 123/27.07.2010, Decizia de impunere nr.8030/09.04.2010 și Raportul Inspecției fiscale 8030/09.04.2010, și a stabilit obligațiile fiscale ale reclamantului conform raportului de expertiză (exact la leu conform acestuia).
Și nu numai că nu este de plată nimic la ANAF, dar mai are și sume de rambursat cu titlu TVA ... ca în bancul ăla rusesc, aici e ANAF-ul protagonist ..." "că nu i s-a dat, ci i s-a luat".
Soluția pe scurt:
”Admite cererea formulată. Anulează Decizia de soluționare a contestației nr. 123/27.07.2010, Decizia de impunere nr.8030/09.04.2010 și Raportul Inspecției fiscale 8030/09.04.2010. Stabilește obligațiile fiscale ale reclamantului conform raportului de expertiză. Stabilește că reclamantul avea obligația depunerii cererii de înregistrare în scopuri de TVA până la dată ade 10.09.2008, urmând să devină plătitor de TVA începând cu 01.10.2008.
Stabilește că pentru un număr de 18 contracte de vânzare-cumpărare, sunt întrunite condițiile de aplicare a cotei de 5% TVA, iar pentru celelalte 11 contracte se aplică cota de 19% TVA. Stabilește baza impozabilă cu TVA de 19% inclusă în prețul vânzare-cumpărare 59.268 lei. Stabilește baza impozabilă cu TVA de 5% inclusă în prețul vânzare-cumpărare, 170.823 lei.
Stabilește că reclamantul are un drept de deducere aferent operațiunilor derulate, în anii 2007, 2008 și 2009 în suma totală de 126.668 lei. Stabilește că TVA de colectat este în valoare de 17.597 lei.
CITEȘTE ȘI EY: Impozitul pe cifra de afaceri distrage de la subiectul real, taxa de solidaritate și impozitarea progresivă. Oamenii din spatele programului de guvernare nu ar promova un examen de consultant fiscalStabilește că reclamantul este îndreptățit să recupereze suma totală de 147.876 lei, din care 109.071 lei TVA rezultată în urmă dreptului de deducere și 38.805 lei, suma achitată de către reclamant. Obligă instituția pârâtă la plata în favoarea reclamantului a cheltuielilor de jduecata 5.456,32 lei.
Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare. Recursul se depune la Tribunalul Cluj. Pronunțată în ședința publică azi 07 iulie 2017.”
Să vedem și la recurs ce va fi...dar cam nu prea mai ai ce să spui dacă ai o decizie a CJUE urmată de Decizie de la Înalta Curte de Casație și Justiție prin care se cere instanței din România să rejudece cauza ținând cont de ce spune Curtea Europeană!
În această cauză am întocmit raportul de expertiză fiscală în baza căruia s-a pronunțat instanța Tribunalului Cluj.
Soluția instanței poate fi citită aici: http://portal.just.ro/117/SitePages/Dosar.aspx?id_dosar=11700000000108721&id_inst=117
N.red: Cornel Grama este consultant fiscal din Cluj, serviciile sale acoperind următoarele domenii: întocmirea declarațiilor de impozite și taxe, asistență pe probleme fiscale și în materie de creanțe bugetare, reprezentare în față organelor fiscale, instruire și perfecționare în domeniul fiscal. Opiniile exprimate în acest articol aparțin în exclusivitate autorului.